La propunerea După Afaceri Premium cei doi şi-au dat întâlnire la showroomul Lamborghini pentru a descoperi secretele pe care le ascunde sub capotă Huracan, cel mai nou model al brandului. Din exterior, bolidul care atinge în mai puţin de zece secunde 200 kilometri pe oră pare desprins direct de pe circuitele de viteză, iar în momentul în care motorul se trezeşte la viaţă nu mai ai nevoie de nicio confirmare, eşti faţă în faţă cu „o bestie pe patru roţi.“
Alessandro Amato ştie bine cum e cu bestiile - pe două şi pe patru roţi - pentru că garajul său găzduieşte câteva, mai precis două maşini şi trei motociclete. De altfel, şi spre întâlnire a pornit pe una pe două roţi, însă pe şoseaua Kiseleff a fost forţat de o ploaie năprasnică să tragă pe dreapta şi să aştepte o maşină care să îl aducă pe şoseaua Pipera. Este dependent de adrenalină şi o recunoaşte. Îi plac motocicletele, îi place să zboare şi să încerce oricând lucruri noi, astfel că testarea noului Huracan nu pare decât un lucru firesc. Cine altcineva dacă nu el?
„Până acum am avut două Ferrari, dar niciun Lamborghini. Acest model se deosebeşte însă de toate celelalte prin designul echilibrat şi curat, prin faptul că este o maşină în care intri şi ieşi uşor (un lucru important la un bolid, n.red.). Mai mult, are tot ce îi trebuie şi în materie de performanţe pure şi tehnologie avansată“, explică Amato care a venit la întâlnire cu toate temele făcute. Din momentul în care privirea i-a căzut pe noul „taur“ al producătorului Lamborghini discuţia cu Peter Copetti a început să se încingă şi au început să curgă şi cifrele (motor V 10 de 5,2 l care produce 602 CP, viteză maximă de 325 km pe oră sau acceleraţie de la 0 la 100 km/h în 3,2 secunde).
De altfel, în cazul clienţilor Lamborghini toţi vin cu temele deja făcute de acasă, toţi ştiu cu ce supercar au de-a face şi ştiu deja ce vor. Sunt clienţi pasionaţi, care ştiu ce înseamnă o astfel de maşină şi tehnologia care se ascunde în spatele ei. Reprezentanţii brandului spun că cei care aleg să îşi cumpere un Lamborghini nu sunt la prima experienţă cu un supercar. Deja, pentru modelul Huracan, noul model super sport construit de Lamborghini pentru a înlocui deja clasicul Gallardo, producătorul auto are comenzi în România. „Unul dintre avantajele unui astfel de model este şi preţul, care este de 176.000 de euro. Vorbim de o maşină cu tracţiune integrală, cu peste 600 de cai-putere şi care poate ajunge de la zero la 200 km/h în mai puţin de zece secunde. Din datele mele, este singura maşină din clasa ei care scoate sub zece secunde“, spune Amato.
Modelul Gallardo, precursorul Huracan, a fost lansat acum 10 ani, şi odată cu lansarea noului bolid Gallardo devine maşină de colecţie. „M-am gândit să devin colecţionar de maşini, însă aş merge către modele ceva mai vechi, retro. În opinia mea cea mai frumoasă maşină este un Bugatti Royal din anii ’30. Are un design uimitor“, adaugă Amato. Pentru viaţa de zi cu zi, antreprenorul spune că cea mai bună maşină în termeni de design, performanţe şi costuri este un Porsche 911. „Am avut unul, însă acum conduc frecvent o maşină de familie (un Mercedes Benz ML, n.red.).“ Nu a fost nevoie decât de cuvântul Porsche pentru ca Peter Copetti şi Alessandro Amato să lege o nouă conversaţie pe tema acestui brand. „În prezent conduc un Porsche Macan, o maşină oferită de companie, dar care-mi place foarte mult. Este un vehicul potrivit pentru orice tip de călătorie, fie ea în oraş sau în afară. Este foarte confortabilă, elegantă, agilă şi îţi să senzaţia pe care ţi-o dă o maşină sport de la Porsche“, spune Peter Copetti, venit acum câteva luni la conducerea Porsche Inter Auto România. Istoria sa cu industria auto nu începe însă aici, ci în anii ’80, astfel că executivul
şi-a petrecut mai bine de jumătate din viaţă în domeniu. „I have fuel în my blood. (Îmi curge combustibil prin vene, n.red.). Am fost atras de domeniu ca orice alt fan al vehiculelor pe patru roţi. Uitându-mă în urmă, cred că am luat decizia corectă. Este un domeniu care în fiecare zi îţi oferă ceva nou, lucrezi cu produse care încorporează multă creativitate, tehnologie şi design şi care sunt folosite zilnic de un număr mare de oameni.“
Alessandro Amato recunoaşte că dacă nu ar fi lucrat în industria orologeriei de lux şi a bijuteriilor cu multe carate şi pietre preţioase
s-ar fi orientat tot către domeniul auto. Şi în auto, ca în orologerie, se lucrează cu precizie elveţiană, iar designul joacă un rol cheie. „Am aplicat pentru un patent de frâne radiale, însă costa prea mult producţia plăcuţelor de frână, aşa că am renunţat“, îşi dovedeşte încă o dată antreprenorul pasiunea pentru industria auto.
De profesie inginer, Alessandro Amato a venit în România ca să rămână acum 24 de ani şi a ajuns astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de lux, cu afaceri din ceasuri, bijuterii şi haine - el deţine printre altele magazinele Cellini, Gucci şi Paul&Shark - pe care le evaluează la peste 20 de milioane de euro anul trecut. Amato a venit pentru prima dată în România în vara lui ’85, din motive sentimentale. Se îndrăgostise de o româncă. Călătorise mult, în toată lumea, dar şi în ţările din regiune - Polonia, Ungaria şi Cehia . Cu toate acestea, când a ajuns pe plaiuri mioritice a rămas uimit de situaţia dură din România. Poporul era foarte ospitalier, dar foarte sărac. S-a întors în martie ’90, tot din motive sentimentale, însă de această dată a decis să rămână şi să îşi încerce norocul şi în business pentru că şi-a dat seama atunci că România este ţara „celor 1.000 de posibilităţi“. A înfiinţat atunci împreună cu fostul socru compania cu numărul 103 de pe piaţa locală, însă acesta din urmă s-a ocupat mai mult de ea. A intrat în business efectiv în ’92-’93 când a început să importe maşini second-hand. Această activitate era practic o continuare a ceea ce făcea în Italia înainte să vină. De profesie inginer, se ocupa de repararea şi recondiţionarea (pe partea mecanică) maşinilor sport - Porsche şi BMW - pe care le vindea ulterior. „Veneau ruginite din Nord din cauza vremii, eu le recondiţionam şi le vindeam germanilor.“ Tot în acea perioadă mergea la licitaţii şi cumpăra ceasuri pentru care găsea apoi alt cumpărător. „Pasiunea mea pentru maşini a început încă de când eram mic, îmi plăcea adrenalina şi acest lucru s-a transmis mai departe către fiii mei (unul de 13 şi un altul de 17 ani, n.red.). Unul caută luxul, altul viteza, însă nu le-aş cumpăra ceva puternic de la început. La mine s-a mai diminuat după vârsta de 40 de ani nevoia de adrenalină, însă când simt nevoia să „evadez“ iau motorul.“
Până acum a încercat aproape orice. Dacă ar fi totuşi să aleagă două amintiri deosebite ar opta pentru zborul cu elicopterul deasupra The Grand Canyon din SUA şi călătoria pe care a făcut-o legat deasupra unui avion de mici dimensiuni în timp ce acesta a zburat timp de cinci minute deasupra unui orăşel britanic. Pasiunea de aventură l-a dus însă şi la scufundări în Caraibe şi Marea Roşie şi în safari în Africa. Relaţiile sale cu Africa datează însă de când era copil. „Primii 18 ani din viaţă mi
i-am petrecut în Somalia unde încă îmi amintesc că îi conduceam maşina mamei, un Suzuki 410.“ Prima lui maşină a fost însă un BMW 323, recondiţionată de el.
Pentru Peter Copetti prima maşină a fost una de muncă, un Volvo 122, „o maşină fantastică, bleu, încă mi-o amintesc.“ Astăzi conduce un Porsche Macan (tot maşină de serviciu) şi spune că se apropie de maşina lui ideală, astfel că nu ar schimba-o pentru nicio alta. „Avem multe maşini de vis în showroomurile noastre (Porsche Inter Auto România are în portofoliu branduri precum Lamborghini, Bentley, Porsche sau Audi, n.red.), aşa că aş avea de unde alege multe maşini ideale, însă ar fi o decizie grea. Fiecare se potriveşte unui stil de viaţă, unui anume şofer“, spune executivul care le-a încercat pe cele mai multe. Acum rămâne însă la Macan. „Pentru că lucrez de atâţia ani în domeniu sunt foarte exigent cu maşinile, analizez orice caracteristică, orice detaliu. Maşina ideală ar trebui să îndeplinească un cumul de factori, să aibă un design deosebit şi totodată elegant, o putere pe măsură, dar cu un consum mic. Nu în ultimul rând trebuie să fie fiabilă. Poate părea complicat însă avem branduri care au sfidat imposibilul nu doar o dată cu performanţe peste aşteptări, aşa că
mi-am setat standardele foarte sus.“
Un executiv a cărui viaţă s-a împletit cu cea a industriei auto şi un pasionat de maşini îşi găsesc astfel uşor subiecte şi interese comune. Când ajung să vorbească despre Lamborghini Huracan timpul parcă zboară pentru cei doi, care pornesc de la performanţele maşinii, trec prin istoria personală, prin istoria brandului de lux şi se întorc din nou la bolidul al cărui nume a fost inspirat de taurul de luptă al Contelui de la Patilla, care s-a remarcat în lupta de la Alicante din 1879 graţie unui puternic simţ al atacului. Modelul Huracan este disponibil în trei versiuni - Strada, Sport şi Corsa -, iar interiorul său este construit din materiale precum pielea de Alcantara sau inserţiile de carbon. Mai mult, orice model poate fi personalizat.
„Tehnic vorbind, are şansa să devină cel mai performant supercar din categoria din care face parte. Rămâne să vedem ce relaţie stabilesc cu ea pe şosea, deja mă văd la volanul ei pe Transalpina, în zona de până la Rânca unde o să testez cum ţine drumul şi cum reacţionează în curbele mai strâmte. Nu ai nevoie doar de viteză să simţi şi să înţelegi o maşină“, spune Alessandro Amato, care recunoaşte însă că nu îl deranjează să alerge o maşină.
Între Szeget şi Budapesta, la bordul unui BMW M6 modificat, antreprenorul a gonit cu 311 kilometri la oră. „Am fost într-o cursă cu poliţia fără să-mi dau seama. Când m-au oprit, ei mi-au povestit că mă urmăreau de ceva vreme, dar nu au putut să ţină pasul. Tot ei au recunoscut că la momentul acela era cea mai mare viteză înregistrată vreodată.“ Cu toate acestea nu i-au luat permisul, însă a fost nevoit să plătească o amendă cu multe zerouri. Nu îi pare rău, pentru că şoseaua era pregătită pentru un astfel de raliu, fiind folosită la nevoie ca pistă de aterizare pentru avioane de viteză.
După ce îşi aminteşte de acest episod, Amato îşi îndreaptă privirea către „taurul“ alb care aşteaptă să fie luat la plimbare şi zâmbeşte. Zâmbeşte şi Peter Copetti. Continuarea este demnă de un film din seria Fast&Furious.
