Se spune despre el că a salvat industria elveţiană de ceasuri în 1980, o „specie“ care era pe cale de dispariţie odată cu revoluţia ceasurilor japoneze cu baterie. Este omul care a triplat vânzările OMEGA şi care l-a făcut pe James Bond să aleagă acest brand elveţian din zeci. El este cel care a scos Hublot din anonimat şi l-a propulsat pe Everestul adoraţiei globale. Ascultă muzică electro în maşinile clasice pe care le iubeşte, este prieten cu David Guetta şi produce o brânză atât de bună încât chefi cu stele Michelin plâng după ea. El este legenda Jean-Claude Biver, şeful diviziei de ceasuri din conglomeratul de lux LVMH. După o carieră de 40 de ani care a devenit obiect de studiu la Harvard, Jean-Claude Biver este pe cale de a scrie un nou capitol al industriei elveţiene de ceasuri, poate cel mai palpitant.
Jean-Claude Biver îşi începe cariera ca om de vânzări la Audemars Piguet, la începutul anilor ’70, apoi se alătură OMEGA, iar în 1982 decide alături de un prieten să cumpere cu 16.000 de dolari numele Blancpain, manufactură elveţiană care dăduse faliment în 1961 şi care producea ceasuri mecanice.
La acel moment, industria elveţiană era în colaps după ce nu reuşise să se adapteze la competiţia japoneză a ceasurilor cu baterie care funcţionau cu tehnologie quartz.
„Două lucuri l-au atras la acest brand (Blancpain - n.red.): faptul că susţinea că este cel mai vechi producător de ceasuri elveţiene şi că ratase revoluţia tehnologică a ceasurilor cu baterie. Domnul Biver decide să transforme acest anacronism într-o putere. La acel moment industria elveţiană de ceasuri era în declin de 15 ani în contextul în care ceasurile asiatice de 20 de dolari le înlocuiseră pe cele elveţiene care costau de 10 ori mai mult. Chiar şi Rolex, campionul absolut al industriei elveţiene, ajunsese să adauge componente electronice la ceasurile sale. La acel moment, domnul Biver a dezvoltat un slogan inspirat din trecut: din 1735 nu a existat niciun ceas Blancpain cu quartz. Şi nu va exista vreodată. Aceasta s-a dovedit o mişcare care a schimbat industria“, scriu jurnaliştii de la The Economist.
Care a fost urmarea?
„După ce a revitalizat Blancpain, Biver a vândut compania către Nicolas Hayek, preşedintele grupului Swatch, pentru 43 de milioane de dolari“, scrie Ryan Raffaelli, profesor la Harvard Business School, în lucrarea „Revenirea industriei elveţiene de ceasuri“.
După momentul Blancpain, Biver intră în grupul Swatch unde i se dau pe mână alţi „pacienţi“. Între 1995 şi 1999 inspiraţia lui Biver creşte vânzările OMEGA de la 350 de milioane de dolari la 900 de milioane de dolari.
Abordarea lui Biver a fost esenţă de marketing, el fiind pionierul unor tehnici care azi sunt răspânde pe scară largă. Una dintre ele a fost product placement-ul, exemplificat în acest caz prin plasarea ceasurilor OMEGA la încheietura lui James Bond, cel mai cunoscut agent secret din toate timpurile.
A urmat Hublot. Între 2004 şi 2007 vânzările brandului cresc de aproape cinci ori. Ce a făcut Biver în acest caz? A restricţionat producţia într-un moment în care cererea la nivel global era pe val. Principiul era simplu, după cum îl expunea chiar Biver pentru The Economist: „Îţi doreşti numai ceea ce nu poţi avea. Oamenii îşi doresc exclusivitatea, aşa că trebuie mereu să-ţi ţii clientul înfometat şi frustrat.“
Recent, Jean-Claude Biver s-a îmbarcat într-o nouă aventură care are potenţialul de a isca o nouă revoluţie în industria de ceasuri. Un CV ca al său impunea acest lucru. Noua provocare se numeşte TAG Heuer, iar venirea lui Jean-Claude Biver la cârma brandului elveţian are loc într-unul dintre cele mai delicate momente pentru industria de profil. TAG Heuer este disponibil în România prin Galt, orologerie elveţiană.
Criza francului elveţian de la începutul anului, prăbuşirea preţului petrolului care generează probleme chiar şi pentru şeicii arabi plini de bani, lupta anticorupţie din China, dar mai ales intrarea gigantului Apple pe piaţa de ceasuri prin lansarea primului smartwatch din portofoliu, sunt elemente care i-au făcut pe mulţi să spună că vremurile de acum sunt comparabile cu cele din 1980, când quartzul japonez era să distrugă iremediabil mecanismul elveţian.
Pe furtună însă, Jean-Claude Biver a livrat cele mai bune rezultate. „Viziunea mea este legată chiar de esenţa dintotdeauna a TAG Heuer: Swiss Avant Garde din 1860 (Avangardă elveţiană din 1860 - n.red.). Trebuie să fim în prima linie a inovaţiei. Trebuie să continuăm să fim cei care creează tendinţe, nu să intrăm în plutonul celor care le urmăresc. Indiferent de cât succes are un brand, va avea nevoie din când în când de anumite ajustări pentru a rămâne conectat cu ADN-ul şi mesajul său. Nu fac nimic în plus, doar aduc mai mult input şi mai multă creativitate în activitatea noastră de bază“, spune Jean-Claude Biver pentru După Afaceri Premium.
„Ajustarea“ pe care Biver o are în minte pentru TAG Heuer s-a transformat în cel mai important anunţ făcut anul acesta la Basel, oraşul elveţian care găzduieşte cel mai mare târg de ceasuri şi bijuterii din lume, BaselWorld. În cadrul unei conferinţe în care cu greu mai găseai un loc liber, Biver a anunţat un parteneriat istoric, TAG Heuer urmând să-şi unească puterile cu Google şi Intel, răspuns clar la mişcarea făcută de Apple.
„Credem că smartwatch-ul va fi clar ţintit către un nou gen de client TAG Heuer, care vine din noua generaţie. Astfel, smart-watch-ul este foarte interesant din punct de vedere strategic în contextul în care vom cuceri un client nou care este mai degrabă un techno freak, care se bucură de tehnologie şi de noutăţile constante.“
Biver spune că lansarea noului ceas va avea loc pe 9 noiembrie la New York, iar livrările vor începe imediat.
„Logo-ul TAG Heuer spune Swiss Avant Garde din 1860, ceea ce înseamnă că noi trebuie să fim conectaţi la viitor. Pornind de la acest lucru şi ţinând cont de produsele care formează baza afacerii noastre, noi credem că suntem bine poziţionaţi pentru a intra în segmentul de ceasuri conectate, mai ales în contextul în care noi suntem un brand de lux, dar la un nivel de preţ accesibil.“
Biver susţine că TAG Heuer este foarte puternic în intervalul de preţ 2.000-5.000 de dolari, iar dorinţa lui este tocmai de a consolida această poziţie, deşi de-a lungul anilor brandul s-a abătut un pic de la „calea cea dreaptă.“
„În ultimii ani, TAG a făcut ceasuri scumpe, dar oricât de interesant ar fi acest segment, este puţin loc pentru noi în această zonă. Eu cred că TAG Heuer trebuie să se concentreze mai ales acolo unde este puternic.“ Dincolo de parteneriatul cu Intel şi Google, TAG Heuer a mai semnat câteva colaborări, tot în ideea de a-şi crea noi legiuni de fani în rândul noii generaţii.
„Este o piaţă importantă şi în plus este piaţa de mâine. Practic, ai un efect dublu dacă te adresezi celor care au mai puţin de 30 de ani. Le vorbeşti şi celor care poate deja îţi sunt clienţi, dar te ascultă şi cei care poate-ţi vor deveni clienţi.“
În acest proces de adaptare a comunicării, Biver i-a transformat în ambasadori ai brandului pe cei care fac să vibreze noua generaţie. Cara Delevingne, poate cel mai cunoscut top model al momentului, sau David Guetta, unul dintre cei mai prolifici DJ ai ultimilor ani poartă acum un TAG Heuer la încheietură, iar cei care-i urmăresc se numără în milioane.
„Fiul meu a fost cel care mi-a vorbit pentru prima dată de Cara. Eram la Nobu (unul dintre cele mai exclusiviste restaurante londoneze - n.red.) în 2014, alături de soţia şi copiii noştri, iar fiul meu a recunoscut-o, spunându-mi cât de activă şi diferită este în social media. Atunci auzeam pentru prima dată de Cara. În acelaşi timp, la TAG aveam nevoie de cineva disruptiv, dar totodată elegant, exact cum este Cara, aveam nevoie de cineva care să ne deschidă la toată această tinereţe obraznică şi curajoasă de azi. Iar David (Guetta - n.red.) este un bun prieten de-al meu. Ne-am cunoscut acum 10 ani. Şi da, ador să ascult muzică electronică în maşină.“
De altfel, maşinile clasice sunt o altă pasiune a lui Jean-Claude Biver. Cel care poate a iscat cele mai multe revoluţii din industria orologeră elveţiană mai are însă un talent.
O dată pe an, la ferma lui cu privelişte asupra Lacului Geneva, Jean-Claude Biver produce brânză. Foloseşte laptele colectat numai în cele câteva săptămâni în care păşunile din Alpi pe care pasc vacile sunt pline de flori. Apoi, încălzeşte laptele la un foc deschis, iar brânza este lăsată la maturare toată vara. În urma procesului rezultă anual cinci tone de brânză din care Jean-Claude Biver nu se îndură să vândă nici măcar un gram, după cum scriu jurnaliştii de la The Economist.
Cei mai buni chefi elveţieni îl imploră să le dea şi lor o bucăţică, iar brânza este atât de bună încât
i-ar putea trimite şi pe exigenţii autori ai ghidurilor Michelin direct pe culmile extazului. Dar brânza este numai pentru familie, prieteni şi pentru o mână de restaurante care-i plac lui Biver. „Voi fi stăpânul brânzei mele până la ultima bucăţică“, spunea Biver pentru The Economist.
Tot aici, în Elveţia, alături de familia să, Biver spune că se simte cel mai bine.
Aici, lângă cei apropiaţi şi cu brânza făcută din lapte care poartă savori de flori, îşi găseşte inspiraţia omul care a schimbat o industrie.
Aproape pare ireal cum munţii cuminţi ai Elveţiei generează idei care inspiră revoluţii.
Pentru unii însă, zăpada albă este relaxare, pentru alţii este miez de avalanşă.
