Ceasuri & Bijuterii

Omul care a reinventat timpul

21 nov 2014 1739 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

De cele mai multe ori, succesul depinde de o serie de circumstanţe favorabile. Relansarea manufacturii elveţiene Ulysse Nardin, în 1983, are accente providenţiale şi doi actori principali. Unul dintre ei este Ludwig Oechslin, omul care timp de patru ani a muncit pentru a recondiţiona ceasul Farnese din Vatican, o operă de artă a secolului 18. O minune? Poate doar coincidenţa perfectă.

„Nu aş face nimic altceva dacă aş putea“, răspunde simplu Ludwig Oechslin întrebat fiind de După Afaceri Premium în ce ar prefera să se implice dacă ar avea orice posibilitate de alegere.

La fel de simplu şi scurt spune că nu are nicio dorinţă de a trăi într-un alt timp, altul decât cel pe care-l trăieşte acum. De ce ar face altfel? Parcursul lui Oechslin este uimitor. Timp de 20 de ani a creat pentru Ulysse Nardin modele iconice precum Freak, Moonstruck, Trilogy of Time, Perpetual GMT şi Sonata. Din 2001 până la începutul acestui an a fost curator şi manager al celui mai important muzeu dedicat istoriei ceasurilor, Muzeul Internaţional de Orologerie din La Chaux-de-Fonds, Elveţia. Este matematician, astronom, arheolog, studiile sale fiind de altfel surse de inspiraţie pentru munca, sau mai bine spus pasiunea care-l defineşte: orologeria.

Care a fost însă unul dintre momentele definitorii ale carierei sale?

În 1982, la aproape 30 de ani, Ludwig Oechslin, originar din Lucerna, Elveţia, se întorcea acasă după ce petrecuse patru ani în Roma, acolo unde finalizase restaurarea ceasului Farnese din Vatican, o bijuterie de peste 250 de ani.

Ceasul a fost creat în 1725 pentru Dorothea Farnese von Pfalz-Neuburg, Ducesa de Parma şi Piacenza, pentru ca apoi să fie dăruit Papei Leo al 13-lea în 1903.

Comoara era însă mult mai mult decât un simplu ceas, după cum scrie New York Times, având abilitatea de a arăta poziţia Soarelui şi a Pământului, dar şi fazele Lunii. Ceasul avea nevoie de îngrijiri.

Coincidenţă sau nu, aici intervenţia lui Oechslin s-a dovedit providenţială, iar potrivit New York Times aceasta a presupus

dezasamblarea a aproape 1.000 de piese, procedură urmată apoi de reparaţii şi reasamblare.

A călătorit prin întreaga Europă şi a analizat 25 de ceasuri astronomice făcute de călugării secolului al 18-lea pentru a putea desluşi secretele funcţionării ceasului Farnese, după cum se arată în biografia sa. Reconstrucţia a cerut această experienţă, dar a presupus şi inventarea unui model matematic pentru a putea explica modul în care funcţiona ceasul.

„Inovaţia este o invenţie de succes“, spune acum Oechslin.

Ceasul din Vatican a fost reparat datorită invenţiilor sale.

„Acesta a fost începutul unei cariere remarcabile“, spun reprezentanţii Ulysse Nardin.

La întoarcerea sa în Lucerna a avut loc una dintre acele întâlniri care pot schimba cursul istoriei.

„Totul a început în 1983, când Rolf Schnyder (care s-a stins din viaţă în 2011 - n.red.) a decis să preia manufactura Ulysse Nardin, care la acel moment trecea printr-o perioadă dificilă alunecând în obscuritate. Totul trebuia reinventat şi creat din nou. Atunci a avut loc întâlnirea norocoasă cu Ludwig Oechslin“, spun reprezentanţii Ulysse Nardin.

La acel moment, Ludwig Oechslin avea 31 de ani şi studiase arheologia, istoria antică şi greaca.

Înainte de a-l cunoaşte pe Ludwig Oechslin, Rolf Schnyder deja admirase una dintre creaţiile sale timpurii, un astrolab (instrument folosit pentru măsurarea poziţiei astrelor şi a înălţimii lor deaspura orizontului - n.red.) Din acel moment, tot ce şi-a dorit Rolf Schnyder a fost ca mecanismul din spatele unui ceas astronomic să fie miniaturizat şi încorporat într-un ceas de mână, care a devenit apoi printre cele mai complicate piese de măsurare a timpului din lume.

Trioul de ceasuri care a urmat, Astro­labium Galileo Galilei, Planetarium Coper­nicus şi Tellurium Johannes, a făcut deliciul iubitorilor de ceasuri şi a confirmat revenirea Ulysse Nardin în liga mare a manufacturilor orologere elveţiene. Inovaţia majoră din Astrolabium Galileo Galilei o fost faptul că o maşinărie care avea la bază mişcarea umană putea arăta timpul prin poziţia astrelor.

„Ceasul Planetarium (care arată timpul prin mişcarea poziţiilor planetelor din sistemul solar - n.red.) este cel de care sunt cel mai mândru. Am găsit o soluţie simplă pentru mai multe indicaţii într-un sistem complex de informaţii“, spune Ludwig Oechslin, care mai precizează că de cele mai multe ori inspiraţia în munca sa sunt chiar cercetările sale istorice.

În momentul în care ceasurile astronomice de mână au fost lansate, Oechslin nu era pe deplin convins de viabilitatea comercială a acestui proiect.

„Nu credeam că omenii vor dori să cumpere aşa ceva“, spunea recent Oechslin, citat de New York Times.

„Trei decenii mai târziu, timpul a dovedit că deşi este un geniu al ceasurilor, Oechslin nu este un clarvăzător. În anii care au venit după lansarea trilogiei de ceasuri astronomice, cererea pentru ceasurile mecanice care au o relaţie funcţională cu astronomia a crescut spectaculos, un fenomen subliniat şi de sumele cu adevărat astronomice la care s-au vândut câteva modele extraordinare la licitaţii.“

De altfel, întrebat şi de După Afaceri Premium cum crede că va arăta un ceas în următorii zece ani şi ce ar putea să facă acest obiect, Oechslin a refuzat să răspundă.

„Nu pot şti acest lucru şi nici nu mă interesează“, a spus scurt Oechslin, care nu este un angajat propriu-zis al Ulysse Nardin, ci un om legat mai degrabă printr-o relaţie personală de manufactura elveţiană.

Pe de altă parte însă, Ludwig Oechslin şi-a fondat în 2006 propria companie de ceasuri, Ochs & Junior. Motto-ul după care se ghidează acum Oechslin în această nouă aventură este simplicitate riguroasă. Coincidenţă sau nu, directorul general executiv şi directorul operaţional al Ulysse Nardin fac parte din conducerea Ochs & Junior, dovedind încă o dată că întâlnirile cu adevărat remarcabile au puterea de a genera efecte pe termen lung.

 

Mecanisme pentru ea

Colecţia Jade este unică în istoria Ulysse Nardin şi marchează primul mecanism imaginat şi produs in-house destinat în exclusivitate unei game de ceasuri pentru doamne. În acest fel, Ulysse Nardin îşi demonstrează angajamentul şi pentru clientela feminină, una din ce în ce mai pretenţioasă.

Cu un concept unic, ceasurile din colecţia Jade sunt create astfel încât setarea datei şi a orei nu implică manevrarea rotiţei. Motivul este foarte simplu şi ţine de estetica feminină. Reglarea timpului prin manevrarea rotiţei unui ceas poate strica manichiura. De altfel, Chai Schnyder, preşedinta consiliului de administraţie al Ulysse Nardin, a cerut un astfel de mecanism de la soţul său, Rolf Schnyder, preşedintele şi CEO-ul manufacturii elveţiene care s-a stins din viaţă în 2011, acum 12 ani.

Uimitor de simplu, dar foarte practic, Jade reflectă o eleganţă atemporală. Carcasa executată în aur de 18 carate este împodobită cu diamante. În realizarea acestui ceas a fost folosită o tehnologie bazată pe siliciu, dovadă a spiritului inovator care a ghidat dezvoltarea manufacturii Ulysse Nardin de-a lungul anilor. Aceeaşi tehnologie a fost utilizată şi pentru colecţia revoluţionară Freak. În comparaţie cu materialele convenţionale, siliciul nu este afectat de apropierea de câmpurile magnetice emise de telefoanele mobile de exemplu, instrumente atât de necesare în ziua de azi.