În piaţa Dorobanţi s-a deschis anul trecut un spaţiu timid de 20 de metri pătraţi dedicat covoarelor. Între timp magazinul a ajuns la 150 de metri pătraţi şi arată ca o parcare pentru covoarele tuturor Aladinilor din lume.
Galeria Buhara e acoperită de covoare de sus până jos, într-o frenezie de culoare şi modele care fac spaţiul exotic şi prietenos. Aici există covoare persane, turceşti şi kilimuri (un fel de scoarţă românească) cu preţuri începând de la 60 de euro până la 12.000 de euro. Diferenţa de preţ este dată, printre altele, de culoare (care trebuie să fie naturală), de numărul de noduri pe metru sau de cât de strălucitoarea este lâna din care a fost ţesut covorul.
Toate acestea le ştie însă cel mai bine proprietarul buticului, Norbert Hauser. "Pasiunea mea pentru covoare a început prin 1995 când un prieten, la rândul său pasionat de acest domeniu, mi-a dăruit o carte. Un an mai târziu mi-a făcut cadou un covor, iar anul următor mi-am cumpărat eu primul covor pe care am dat atunci 2.000 de mărci. Trăiam în Germania", povesteşte proprietarul Galeriei Buhara, care, între timp a mai investit câteva sute de mii de euro în modele noi de covoare aduse din toate colţurile lumii.
Hauser s-a întors în ţară în urmă cu 10 ani şi a fost surprins că în Bucureşti nu există niciun magazin serios de covoare. Atunci însă avea propriul business în construcţii. Între timp a venit criza şi domeniul construcţiilor a intrat în colaps.
"În momentul acela m-am gândit că ar fi cazul să mai vând din zecile de covoare pe care le-am adunat acasă, pentru colecţie. Am mai cumpărat câteva modele din Istanbul de la vechi cunoştinţe din domeniu şi am deschis prăvălia", continuă Hauser.
Cu timpul "prăvălia" care s-a întins pe încă 130 de metri pătraţi s-a transformat într-un templu al covoarelor printre care se regăsesc modele mai noi, realizate de designeri după ţesături orientale, în serie limitată - cum este un covor rar realizat jumătate din lână, jumătate din mătase, care costă 8.000 de euro - dar şi covoare vechi de peste 100 de ani. Cel mai vârstnic covor are venerabila vârstă de 120 de ani şi este în stare bună. "Dacă ar fi avut puţin mai mult păr ar fi costat 20.000 de euro în loc de 4.000", spune Hauser.
Cel mai scump covor din galerie costă 15.000 de euro şi a fost realizat în anii '80 în Hereke, o provincie turcă renumită pentru manufactura de covoare. "Covorul conţine doar mătase şi a fost păstrat ca zestre de către o familie, dar nu şi-a mai găsit rostul şi a ajuns la mine".
Există şi covoare care costă 100.000 de euro, vechi de peste 100 de ani, care sunt vândute la licitaţii de Sotheby's sau Christie's. Acestea au în general ceva special ca de exemplu un design care dezvăluie istoria zonei în care a fost ţesut sau o vârstă respectabilă.
"Un covor e ca o operă de artă. Pentru mine e acelaşi lucru să privesc un tablou rar sau un covor de colecţie. Acelaşi lucru îl spun şi celor care vin să cumpere. Cu un covor trebuie să vieţuieşti ca şi cu o lucrare de artă, trebuie să-ţi placă şi nu e nevoie să se asorteze cu restul casei".
Covoarele de la Buhara sunt aduse din Turcia, Iran, Turkmenistan, Caucaz şi China. "Iranienii spun că atunci când cumperi un covor cumperi mai degrabă munca ţesătorilor decât designul".
Pentru un covor de aproximativ 2 metri pătraţi se poate lucra 1 an şi jumătate, depinde de noduri. "Covoarele sunt realizate în principiu din lână. Chinezii au introdus mătasea pe care au preluat-o apoi şi persanii. De vreo 50 de ani iranienii au început să folosească şi bumbacul pentru structura covorului. Modelele care conţin bumbac sunt mai durabile, dar şi mult mai grele şi mai rigide", povesteşte proprietarul.
"Românii încă preferă culorile neutre ca bejul. E un paradox când vin şi-mi cer un covor oriental în culori bej pentru că acestea sunt de obicei realizate în culori aprinse. În Bucureşti există doar câţiva colecţionari de covoare, pe care-i pot număra pe degetele de la o mână, în rest domeniul covoarelor vechi e un teren virgin şi oamenii trebuie educaţi în această privinţă", încheie Hauser.
Aflaţi mai multe detalii din ediţia de iulie a suplimentului După Afaceri Premium care apare vineri, 24 iunie
