In urma cu aproximativ trei ani avea loc prima editie a Targului Taranului unde aproximativ 15 producatori de carnaciori si slanina, dulceturi si prajituri realizate dupa retete traditionale s-au adunat sa sustina reintoarcerea la gastronomia traditionala si redescoperirea retetelor stravechi. Targul a inceput ca proiect al Grupului de Initiativa Radu Anton Roman - o asociatie constituita pentru a contribui la promovarea valorilor culturale traditionale din Romania - si a lansat in capitala un adevarat trend de "comfort food".
Trei ani mai tarziu, unii dintre producatorii care s-au "lansat" initial la Targul Taranului, precum Ion Baciu, deveneau adevarate branduri. Magazinele La Baciu au realizat de exemplu anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ un milion de euro si in continuare, in fiecare weekend, magazinul La Baciu (deschis doar trei zile pe saptamana) este plin de oameni care vin sa cumpere sunca afumata, lapte proaspat si poale-n brau.
Pe langa La Baciu s-au mai deschis intre timp si alte magazine care vand exclusiv produse traditionale romanesti, precum Casa Traditiei Romanesti. Chiar si delicaterii precum Gourmandise Traiteur au in plan sa aduca pe langa delicatese internationale si cateva produse realizate dupa retete romanesti.
In ceea ce priveste Targul taranului, numarul participantilor a crescut de la 15 la 50, iar daca la inceput producatorii aduceau 2-3 produse specifice diferitelor zone din tara, acum fiecare "expune" peste 10 delicatese traditionale din camara bunicii. Recent Targul Taranului a fost acreditat si de Earth Market, devenind astfel prima piata turistica din Europa de Est, parte a retelei internationale Earth Markets, un proiect Slow Food.
In prezent reteaua este formata din 10 targuri locale, aflate in Italia, Israel, India si acum Romania. Slow Food este o organizatie nonprofit, eco-gastronomica care a fost fondata in 1989 pentru a contracara modul de viata modern (fast-food si fast-life)si a promova intoarcerea la bucatele traditionale.
"Intrarea in Earth Market presupune pe de-o parte adoptarea unui set de masuri, iar pe de alta parte inseamna ca Targul Taranului devine o atractie turistica la nivelul Bucurestiului si prima de acest fel in Europa de Est. In plus deschide drumul spre parteneriate cu alte tari din regiune, in scopul promovarii produselor traditionale romanesti",
spune Teodor Frolu, membru fondator al Asociatiei Grupului de initiativa Radu Anton Roman.
Targul Taranului s-a stabilit, odata cu acreditarea Earth Market, si intr-o noua zona moderna care va gazdui evenimentul in fiecare weekend - piata din fata The Ark- Bursa de Marfuri.
"Investitia in amenajarea noii piete si in promovarea targului se ridica la 50.000 de euro, bani proveniti din donatii ale membrilor fondatori", a spus Teodor Frolu pentru Dupa Afaceri.
In cladirea The Ark s-a deschis si un Centru de informare asupra regiunilor, oamenilor, produselor si retetelor care corespund principiilor miscarii Slow Food, coordonat de Convivium Slow Food - Valahia Gusturilor.
"Alaturarea targului cu cladirea The Ark, care este un proiect divers, urban, aduce o nota de modernism si propriului nostru proiect. Vrem sa imbinam traditia cu viitorul", adauga Frolu.
Piata romaneasca de produse culinare traditionale va creste probabil in urmatorii ani odata cu expunerea sa la nivel international, insa un singur lucru ii ingrijoreaza pe cei care promoveaza educatia culinara traditionala - daca o cerere mai mare pentru astfel de produse va insemna inevitabil inlocuirea artizanatului cu productia la scara industriala? Exemple ca Ion Baciu care a preferat sa devina intermediar pentru alti mici producatori, decat sa creasca propria productie la nivel industrial, spun totusi ca si pentru aceasta problema pusa la nivel international exista solutii, cel putin pe termen scurt.
