În mediul de business actual este o adevărată realizare să ai un job. Dar ce faci când ai trei joburi? Aceasta este situaţia cu care se confruntă mulţi dintre supravieţuitorii crizei. Marina Popovici este sales area manager la o companie farmaceutică. Popovici coordonează acum o echipă de trei oameni, după ce alţi doi au fost daţi afară în toamna anului trecut. "Una dintre angajate a fost nevoită, pe lângă postul de secretară part-time, să facă şi monitorizare de presă şi vânătoare de clienţi. Fără nicio mărire de salariu în ultimii doi ani", povesteşte Popovici. "O singură persoană din echipă a primit o mărire de salariu şi asta după ce i s-au adăugat o mie de alte task-uri în fişa postului".
Sună familiar? Bine aţi venit în lumea "promovărilor invizibile", acolo unde puteţi să vă păstraţi jobul şi să-l primiţi chiar şi pe cel al fostului şef. Aici productivitatea este mare (pentru moment), dar la fel este şi rata şomajului. De cealaltă parte a graficului sunt salariile care au rămas aceleaşi. "Mai ales acolo unde departamentele aveau oameni dedicaţi pe anumite activităţi, companiile au preferat să restrângă echipa la una, două persoane care să acopere tot spectrul de activităţi. De asemenea, anumite poziţii de middle management bine plătite au fost închise, iar responsabilitatea a fost împărţită în cadrul echipei", explică Iulia Lazea, senior consultant Hart Human Resource Consulting. "Candidaţii noştri povestesc de două tipuri de «promovări false». Primul este cel în care angajatorul se foloseşte de motivul unei promovări, de oportunitatea unui job mai «important», mai «consistent», pentru a comasa sub noua titulatură mai multe atribuţii", spune şi Minola Jac de la GI Group. De multe ori, această promovare este folosită de angajator ca un instrument de motivare non-financiară. "Al doilea caz presupune promovări care maschează disponibilizări. Unui angajat i se oferă un nou post în companie, ambalat sub forma unei promovări, care implică o nouă perioadă de probă, în intervalul căreia angajatul este evaluat ca «necorespunzător» şi este dat afară", continuă Jac.
Dacă uneori angajaţii nu prea au de ales, angajatorii pot face evaluări înainte de a redistribui şi recrea rolurile în companie. "Hogan Assessment - Profilul de personalitate Hogan (HPI) surprinde compatibilitatea dintre profilul personal şi anumite arii ocupaţionale, iar Profilul de Dezvoltare Hogan (HDS) identifică potenţialii factori de risc personali cu impact negativ asupra performanţelor profesionale şi evaluează tendinţele spre comportamente disfuncţionale care apar în momente de stres, presiune şi oboseală", propune Lazea.
Adina Ionică, analist financiar în cadrul unei bănci, spune că, pe măsură ce echipa s-a micşorat, a acumulat responsabilităţile a trei dintre foştii săi colegi. "Am lucrat în ritmul acesta un an şi jumătate, până când mi-am făcut curaj şi i-am dat şefului două variante - fie mă promovează, fie împarte din dosarele mele şi altor colegi sau angajează oameni. M-a promovat şi mi-a dat o mărire de salariu de 2% care nu mă mulţumeşte. Am tot atât de mult de lucru. Motiv pentru care îmi caut un job nou".
Într-un context deja presant, a avea mai multe responsabilităţi poate deveni de-a dreptul apăsător, explică Alessandra Mustăreaţă, psiholog. În plină recesiune principala parte bună este siguranţa unui loc de muncă. "De ce să ne plângem când ne putem considera norocoşi că am fost aleşi să rămânem printre cei angajaţi? Teama permanentă, nesiguranţa dezvoltă o presiune psihică greu de suportat", spune aceasta. Este momentul în care randamentul începe să scadă. Cheia succesului este, în cazul acesta, gestionarea timpului. Uneori este nevoie de mai multă flexibilitate, alteori de o reprioritizare sau de o simplă organizare. În cel mai rău caz, se rezolvă cu demisia. În cel mai bun caz, "performanţele se îmbunătăţesc pe măsură ce abilităţile se exersează". După care puteţi să cereţi chiar şi o promovare reală. În acest caz, ar trebui să vă concentraţi pe un plan care să arate cât de mulţi bani aduceţi companiei (în comparaţie cu suma cheltuită care ar trebui să fie considerabil mai mică). Apoi, alegeţi cu atenţie momentul în care vă abordaţi şeful şi, în cele din urmă, veniţi cu soluţii concrete pentru propriile probleme.
5 metode de supravieŢuire În cazul unei "promovări false":
1. Prioritizează
Stabileşte cu şeful tău care sunt rolurile pe care le ai în cadrul companiei, care ar trebui să fie rezultatele obţinute şi care sunt task-urile ce pot fi amânate sau eliminate.
2. Cere coaching sau training
Probabil că vei avea nevoie să dezvolţi noi tehnici de management. Pentru a avea randament, află care sunt calităţile de care ai nevoie şi convinge-ţi şeful să te trimită la un training specializat. Este mai ieftin decât un angajat în plus, nu?
3. Completează-Ţi CV-ul
Poate că nu ai cerut o promovare, dar trebuie să fii capabil să o păstrezi pe cea primită. E momentul să te înscrii la acel MBA de weekend.
4. StabileŞte noi deadline-uri
Şi o perioadă de probă în care să vezi de cât timp ai nevoie pentru noile responsabilităţi.
5. Pregăteste-şi cererea pentru o promovare reală
Fii convins (şi convingător) că vrei să avansezi. Explică-i şefului că acest pas este în beneficiul companiei. Dacă nu îţi doreşti asta, este necesar de asemenea să-i explici superiorului tău că vrei să te întorci la vechiul post. Între timp, nu uita să fii recunoscător pentru jobul pe care încă îl ai.
