Nici nu stiu cum a inceput - e ca ciuma, care se raspandeste, asa, perfid, nu stii niciodata de unde vine. Tarfele natiei - de orice gen, si masculin, si feminin, pentru ca vorbesc despre politicieni, ne-au ademenit saptamani intregi cu un orgasm national si tocmai au terminat preludiul cu noi - ne-au lasat asa dezbracati in mijlocul drumului. Ei si-au vazut mai departe de chestiunile lor. Acum a inceput adevarata partuza intre ei - pe noi ne-au excitat ca sa le dam stampila si de acum am inteles ca treaba e intre ei. Pana mai ieri toti s-au imbracat si au pozat in Scufite Rosii - sigur, cu bordura de la ciorap expusa, cu fusta ridicata, cu laptaria la vedere, cat sa ne suscite interesul. Nici nu poti sa-i numesti transsexuali, ca au de toate - au promisiuni pentru toate dorintele (recomand a se citi articolul lui Doru Buscu din AC pentru ca e o descriere de o acuratete cutremuratoare a starii de spirit din Romania). Dar asa, ca o completare a povestii, nu pot sa nu va spun mica anecdota a Maestrului, care spune ca erau doi rebusisti pe o banca si unul il intreaba pe celalalt: "Organ sexual la politicieni?" Al doilea intreaba: "Orizontal sau vertical?" "Orizontal". "Gura".

Asa ca scufitele rosii, dupa ce au vorbit peste tot si s-au tavalit pretutindeni ca sa ne zapaceasca la maxim, nu stiu ca lupul cel mare si rau din Cotroceni asteapta sa le manance - si pe ele, si pe bunica si pe bunicu'.

Dar nu e asa rau, pentru ca dupa dansul asta samanesc halucinant numit campanie electorala si alegeri, pe frigul de noiembrie, cea mai mare Romanie s-a facut asa mica de-a intrat in pantaloni si nu i se mai vede nici varful pipei. Totusi, poporul e mai destept decat pare la primul exit-poll. Nu foarte-foarte, dar totusi. Nici macar poporul roman in naivitatea sa n-a putut sa-l bage pe Gigi - adica l-au bagat inapoi in palatul lui, de Gigi s-a facut Gigel si, daca o sa mai dureze criza imobiliara, s-ar putea ca din Gigel sa mai ramana doar G Punct. Adica punctul G din Pipera. Pentru el, totusi, e mai putina pierdere decat pentru astialalti - el o sa ramana cu oile lui, poate sa le pastoreasca. ~stia nu mai au ce turma sa pastoreasca.

In schimb, show-ul e de zile mari. Bine ca am aterizat la Brio, unde am gasit clasa care lipseste din politica romaneasca - un restaurant care nu-ti spune mare lucru de-afara, dar situatia se schimba complet cand intri si te calmezi imediat in decorul elegant, aranjat cu un bun-gust subtil si unde te simti bine instantaneu. Mese elegante, scaune confortabile, muzica foarte buna. Totul comploteaza sa te faca sa te simti bine. Iar mancarea este incredibila. Am inceput cu o ciorba de fasole, de iarna, cu fasolica, afumatura, ciolanut. Nu o ciorba din aia facuta la repezeala, ci una ca la carte, buna, de iarna, de casa, in care toate ingredientele au fost puse la fiert din timp, ca sa se cunoasca mai bine si sa aiba timp sa scada intr-o crema mai grosuta, delicioasa. Au avut timp si sa se combine intre ele, ca PD-L-ul cu PNL-ul. Cu ceapa rosie si cu paine proaspata de casa, din aceea cu faina pe coaja, a fost cel mai bun calmant posibil in astfel de vremuri tulburi si penibile.

Supa crema de telina e groasa si untoasa, cu un parfum fantastic de telina, iar firicelele crocante de mere verzi si bucatelele gustoase de piept de pui bine fiert intregesc capodopera. Oul posat servit cu feliute de ciuperci presarate cu marar si cu parmezan crocant este un antreu pe care nu l-am mai vazut pe alte meniuri si o idee foarte buna. E o treaba mult mai cinstita decat toata politica asta. Doamne, suntem neamul de cele mai mari pasari exotice, adica papgali. Cum putem sa ne lasam complet zapaciti de cap de sarlatanii astia care fac alba-neagra la TV si noi tot mai credem ca putem sa influentam ceva? Eu stiu sigur ca mai jos decat atat nu se poate. Mai stiti povestea cu pesimistul care spune ca mai rau de-atat nu se poate, iar optimistul zice "Ba se poate?" Eu sunt pesimist si cred ca mai jos de-atat, mai rau de-atat chiar nu se mai poate. Bine ca exista locuri precum Brio unde mergi sa asculti o muzica linistitoare si sa mananci o ciorba excelenta ca sa uiti o ora-doua de dezastrul general. Eu acum la alegeri mi-am dat seama ca politicienii arata ca oamenii si au si manifestari humanoide, dar de fapt sunt precum fiarele de la circ - se poarta cu dresorul ca si cum ar fi imblanzite, dar daca te apropii de ele te mananca de viu de nu-ti ramane nici PIB-ul la vedere.

Trebuie sa aiba baietii astia o continuitate in politica, pentru ca li se potriveste perfect povestea saracului pantofar care ii spune clientului: "Client drag, ti-am reparat pantofii acum doua luni si nici pana azi nu m-ai platit". La care clientul ii spune: "Sa stii ca eu nu sunt rau-platnic. Imediat ce termin de achitat pantofii iti platesc si tie reparatiile". ~stia nu s-au achitat de promisiunile de acum zece ani, dar deja au un sac plin de promisiuni noi.

E fascinanta dorinta asta de impreunare la alesi - oricum, cu oricine, doar de dragul actului. De-abia astept sa o vad pe Lenuta cu biletelul roz cum va sedea langa Calin in Parlament si, cu ochii umezi si blanzi, se vor uita unul la celalalt. "Mai tii minte, Calin, stii ca era doar pentru impresie artistica. Au adus astia sandvisuri. De care vrei - intre doua felii de parcare un milion de euro?."

La Brio e cu brio - nu ca la portocaliul ala clujean mic si agitat. N-am inteles ce a vrut sa spuna cand a zis ca a castigat dreapta. Who is dreapta? Cineva din dreapta lui? Mana lui dreapta? Bine ca e restaurantul cu bun-gust si n-are absolut nimic in comun cu politica romaneasca. Eu cred ca, pe undeva, departe de orgia de la televizor, tara asta merge totusi inainte. Stiti unde? Acolo unde se face o asemenea ciorba de fasole. Pesemne ca sunt proprietari, bucatari, furnizori si altii ca ei care-si fac treaba, pentru ca nu-si petrec timpul la televizor si prin conferinte de presa, debitand enormitati. Simt un dezgust imens fata de cei care ne intra in creiere prin media si ne abuzeaza mintile si casele. Stiu ca politica nu e niciunde fata mare de 16 ani, dar indecenta de la noi eu n-am intalnit-o nicaieri. E singurul capitol unde chiar excelam. Si aproape ca si eu ma simt vinovat, asa cum trebuie sa se simta o femeie care a fost fi violata, ca poate ea o fi aratat piciorul mai lung sau a trecut pe unde nu trebuia... Ceea ce nu e ok ca tot victima sa se simta vinovata.

Si ma fascineaza ca unul n-ar zice "Fratilor, hai sa mai stam si in Opozitie". Avem singurul parlament din lume fara opozitie - toti la putere. Dar in bucatarie cine e? Cine gateste? Bine ca la Brio se gateste bine si uiti de laturile pe care ti le baga pe gat astia in fiecare zi. Nici nu clipesc cand apar pe sticla si debiteaza numai prostii - astia tineri: Boureanu, Tutuleanu. N-au nicio urma de jena. O capacitate de compromis fantastica - sa fim "concilianti", "flexibili", "impaciuitori". Ori doar le place cateilor mult prea mult in fata la macelarie.

Pacat ca m-am enervat scriind despre politicieni, cand mancarea de la Brio e atat de buna. E cam singurul restaurant din Bucuresti care tinde spre haute-cuisine, spre gastronomie adevarata.

Rata rose cu linte e fascinanta - felii subtiri si incredibil de fragede de piept de rata, rozalii atat cat trebuie, alaturi de un mormanel de linte in sos cremos, cum n-am mai mancat. Bibanul la cuptor are o crusta crocanta si aromata, iar spanacul e verde si proaspat, parca acum cules din gradina casei. Cat despre muschiuletul de vita, vine tocmai din Noua Zeelanda, tara cu zero poluare, si se simte. Gustul si textura sunt fenomenale. Dar eu tot la politica ma gandeam, chiar si cu rata in fata, asa ca va dati seama cat de stresat sunt. Baietii astia (si fetele) care se bucurau la TV duminica seara toti de parca fiecare ar fi castigat marele premiu cred ca sunt de pe alta lume - e criza mondiala, iar situatia e asa cum e. Bucuria lor mi se pare inexplicabila si seamana tare cu povestea Titanicului - capitanul le spune pasagerilor adunati in sala de bal: "Am o veste proasta si una buna: vestea proasta e ca ne-am lovit de un iceberg si ne scufundam. Vestea buna e ca o sa castigam multe Oscaruri".

Eu pana la urma nu m-am scufundat sub povara depresiei - pe cat venisem de catranit si dezamagit de toata politica romaneasca, pe atat am plecat de remontat. Mi-a spus socrul meu: "Du-te Peter la restaurantul Brio si o sa vezi cum iti trece imediat de toti politicienii". Intotdeauna are dreptate. Si mi-am dat seama cata dreptate are si la desert cand am devorat laptele de pasare cu sos caramel si un orez cu lapte cum nu-mi facea nici bunica. Gata, m-am hotarat: de-acum numai aici imi aduc invitatii. Mai ales ca bucatarul a studiat la Institutul Paul Bocuse. Si se vede. Sau, mai bine zis, se gusta. Dar tot mai zic ceva de politica, pentru ca mi se pare ca rezuma toata situatia din tarisoara asta: un prieten de-al meu era implicat in campania electorala pentru PNL si tocmai terminasera de impartit pelerine si alte alea intr-un sat. Pe cand isi strangeau ei lucrurile sa plece catre urmatoarea comuna, satenii incepusera si ei sa se risipeasca. La care o taranca mai inteleapta le zice: "Nu plecati mai fraierilor, ca dupa astia galbeni vin aia portocalii".

Dumnezeu sa ne salveze de noi insine si de politicieni. De tsunami, de uragane ne mai ferim noi, dar de ciuma asta n-avem nicio sansa.

Brio primeste 5Imre cu bataie spre 6. Le-as fi dat 6Imre, dar m-au deranjat televizoarele. Am umblat destul de mult in lume, am vazut cateva restaurante interesante si niciunul cu TV. Stelatele Michelin nu prea au aparate teve. Mai fac o vizita la Brio si va anunt. Pana atunci, pofta mare si incercati sa nu va mai uitati la stirile din politica, nu de alta, dar sigur faceti indigestie.