Style

Cum a devenit salonul de bărbierit refugiu 100% masculin: Încercăm să avem un man cave adevărat. Ca tendinţă, încep să se poarte bărbile mai mici, nu cele de lumberjack, care erau la modă acum un an

12 sep 2018 1232 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

Când toată lumea vorbeşte despre egalitatea dintre sexe, emanciparea femeii, eliminarea standardelor de frumuseţe sau ultima colecţie Chanel, grupuri de bărbaţi se retrag în locuri ştiute doar de ei, unde sunt întâmpinaţi cu un whiskey arămiu şi cu cafea de ori-gine din partea casei. Vorbesc despre motoare sau politică, uneori şi despre ele, femeile, dar totul rămâne acolo, printre lame de ras şi esenţe tari. După o uşoară intrare în anonimat, salonul de bărbierit revine la loc de cinste, spaţiu 100% masculin bun de poveşti deochiate şi de rafinat personalităţi, nu doar bărbi. Paradoxal, la final tot femeile sunt cele mai fericite.

„Există o evidentă cerere în acest domeniu“, spune Tibe­rius Creţu, co-founder la Mr. Blade Barber Shop, unul dintre cele mai cunoscute saloane de bărbierit din Bucureşti. Mr. Blade s-a deschis în 2015 într-o zonă care oricum atrage o comunitate aparte a Bucureştiului, marcată de prezenţa unor clădiri simbol precum Universul, sau a unor baruri şi cafenele care au devenit emblematice pentru scena de zi şi de noapte a capitalei, Energiea, Origo sau Pâine şi Vin.

„În 2015 când am deschis Mr. Blade era un trend care venea din afară. Erau atunci patru barber shop-uri. Acum sunt cel puţin 20, industria de barbering având un boom cam peste tot în lume“, mai spune Tiberius care este implicat în acest business alături de partenerul său Mihai Grama, direct responsabil de design, amenajare şi imagine.

Apariţia acestor saloane în Bucureşti, dar şi în câteva mari oraşe din ţară, cum este cazul Clujului, reînvie un ritual cu totul aparte, destinat pe vremuri elitelor. Bărbieritul este însă mai mult decât un simplu moft estetic, este un soi de socializare deosebit, formator de opinii, generator de noutăţi.

Poate că nu ştiaţi, dar bărbieritul este una dintre cele mai vechi meserii din lume. În timp ce românii abia redescoperă plăcerea acestui serviciu, egiptenii îl practicau încă din anii 5.000 î.e.n. Nici măcar piramidele nu erau pe atunci, bărbieritul fiind realizat pentru elita societăţii doar de preoţi sau de medici.

Lama de oţel de acum era atunci făcută din scoici sau pietre bine şlefuite. În civilizaţii precum cea mayaşă, vikingă sau mongolă barba era un indiciu al apartenenţei sociale, dar şi al rangului în lupte, în timp ce în Grecia antică, arta bărbieritului se facea direct în agora, în piaţa publică, loc folosit pentru dezbateri sau pentru bârfe mondene.

O bună perioadă de timp, bărbierii erau şi medici sau dentişti, pentru că se pricepeau să mânuiască obiecte ascuţite.

Revenind însă în vremurile noastre, salonul de bărbierit are şi astăzi un rol cu totul aparte, devenind un loc de dezbatere şi de informare, un loc care poate modela personalităţi, ridica indivizi sau ruina reputaţii. În plus, bărbieritul în sine este un ritual care-i separă pe băieţi de bărbaţi, aşa că deodată este o zonă populată de caractere mai degrabă puternice, decât în devenire.

Salonul de bărbierit nu este un simplu salon de înfru­mu­seţare, este o peşteră dedicată lor, după cum spune chiar proprietarul Mr. Blade.

„Un shaving la noi e o întreagă experienţă. De fapt, încercăm să oferim clienţilor o experienţă în tot ceea ce facem. La noi cafeaua, şi nu una mainstream pentru că le oferim clienţilor cafea de origine, berea, whiskey-ul sunt din partea casei. Încercăm să avem un man cave adevărat“, spune Tiberius.

În total, investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro la care s-au mai adăugat alţi 5.000 de euro ca profit reinvestit. Deşi deocamdată Mr. Blade este doar un salon de bărbierit, ideea la început era mult mai complexă, dar uşor avangardistă pentru un public abia în formare. 

„Noi am plecat de la un concept care presupunea un atelier de motociclete custom, un barber shop şi un salon de tatuaje. La toate acestea vin în completare produse de merchandising cu un design şmecher de tot. Am considerat că piaţa din România nu este pregătită pentru tot conceptul, aşa că am pornit cu barber shopul. Nu am abandonat ideea iniţială, doar că sunt încă destul de mulţi factori care ne ţin în loc. Spaţiu, investiţie foarte mare etc.“

Salonul de bărbierit a mers însă foarte bine de unul singur, aşa că echipa din spatele Mr. Blade lucrează la un nou salon şi ia în calcul şi ideea acordării unei francize.

„Avem în acest moment şase frizeri şi doi colegi la recepţie. Toţi au experienţă în domeniu.“

Mai mult, unu din trei clienţi este un străin sau un expat care regăseşte în Bucureşti experienţa de shaving de care avea parte în UK sau în Olanda, unele dintre cele mai dezvoltate ţări în materie de bărbierit.

„Shaving-ul se face cu prosop fierbinte, cu briciul cu lamă interschimbabilă. Durata serviciului este de aproximativ 45 de minute. Ca tendinţă, încep să se poarte bărbile mai mici, nu cele de lumberjack, care erau la modă acum un an.“

Ce se întâmplă însă în cele 45 de minute?

În primul rând, se aplică un ulei pre-shave pentru a înmuia barba. Abia apoi vine prosopul fierbinte astfel încât să acopere toată faţa, mai puţin nasul şi ochii.

Bărbatul stă. Gândurile fug.

„Se aplică săpun sau crema de ras. Dacă este necesar, se pune din nou prosopul“, spune Tiberius.

La goană din nou cu mintea.

Vine lama briciului. Oţel fin. Mişcări de chirurg. ADN-ul iniţial de medic este încă acolo.

Se aplică din nou prosopul pentru a calma pielea. La final vine un after shave.

Mintea este liniştită. Bărbatul se poate întoarce la ale lui.

.

.

.

Ţin minte că bunicul îşi întindea toate ustensilele de bărbierit pe masă. Nu se ducea la salon. Avea un castronel alb pe care-l umplea pe jumătate cu apă şi un pămătuf cu peri de bursuc. Pămătuful avea un mâner de lemn cu un ineluş auriu. Bunicul avea lame, nu brici. Mă lăsa şi pe mine uneori să îi dau cu pămătuful pe obrazul ţepos. Îmi plăcea la nebunie.

Nu am mai văzut de atunci pămătuful de bărbierit la niciun bărbat care mi-a fost aproape, dar şi bunicul era unic.

Poate că acum bărbaţii se bucură de aceste mici refugii urbane, unde bărbieritul se făcea ca odată, dar bucuria este şi a noastră.

În egală măsură cu a lor.