10 intrebari la care toata lumea ar vrea un raspuns

 

Evolutia din ultimele saptamani de pe piata romaneasca si de pe pietele internationale a fost cauzata nu numai de ceea ce se intampla in economia reala, dar si de sentimentele investitorilor cum ar fi panica sau precautia. In plus contextul de piata din aceste saptamani, caracterizat de o lipsa acuta de lichiditati, au contribuit la lipsa de cumparatori de titluri financiare.

Din acest punct de vedere, este posibil ca valoarea actiunilor sa scada in continuare, daca investitorii continua sa fie pesimisti sau pe piata nu exista bani. Asta chiar in conditiile in care rationamentele logice spun ca multe dintre actiuni sunt la preturi care vor aduce castiguri importante celor care achizitioneaza in aceste zile portofolii diversificate de actiuni. Actiunile unor companii individuale pot sa ajunga teoretic sa nu mai valoreze aproape nimic, asa cum s-a intamplat cu bancile americane care au dat faliment. Un portofoliu diversificat reduce insa substantial pe termen lung riscurile asumate de un investitor.

 

 

 

Dupa ultimele luni in care actiunile au ajuns la niveluri extrem de mici, sedinta de ieri a pus tot mai mult pe ganduri investitorii din piata: merita sa cumperi acum sau este loc de si mai rau? In momentul de fata majoritatea actiunilor au ajuns la nivelurile de acum patru ani, devenind ieftine si atragatoare. Insa criza financiara care pare ca nu se mai termina ingrijoreaza pe toata lumea, nelasand sa se intrevada deocamdata raze de speranta. Pana acum, orice revenire a Bursei a fost de scurta durata si a venit de fapt pe un trend general descendent, insa niciodata pana in momentul de fata nu am avut parte de scaderi care sa inghete practic piata. Mai multe voci din piata cred ca dupa prabusirea de ieri am putea sa avem parte de un rebound usor, insa in acelasi timp viitorul Bursei este vazut cu pesimism, deoarece nimeni nu poate spune exact cat mai poate sa scada piata.

"Investitorii nu mai gandesc acum. S-a ajuns la niste preturi ilogice. Dupa parerea mea, cine vinde acum face o mare prostie", a declarat Catalin Chelu, unul dintre cei mai importanti investitori pe Bursa.

Adrian Ciudin, trader Carpatica Invest, crede ca ne putem astepta la un rebound dupa pierderile de ieri, insa nu trebuie sa speram la o crestere foarte puternica a pietei.

 

 

 

Dupa deprecierea abrupta a leului din ultimele zile, chiar si cele mai pesimiste scenarii anuntate de analisti in vara au fost depasite. Euro a avut nevoie de numai cateva zile pentru a urca de la 3,7 la 3,9 lei, iar dupa o cursa atat de rapida niciun scenariu nu mai pare prea pesimist. Analistii straini, care au fost constant sceptici in privinta economiei romanesti in ultimul an, vad posibila atingerea unui nivel de 4,2 lei pentru un euro. Chiar si unii analisti locali nu exclud depasirea varfului istoric atins de euro in 2004, la 4,14 lei.

"Initial am estimat pentru acest an un curs de 3,6 lei pentru un euro, dar vom revizui prognozele. In mod sigur, noua cifra va depasi acest nivel. Cursul nu trebuie sa treaca de 4%. Deprecierea ar duce la o migrare a economisirii in lei spre valuta, si acest lucru este de evitat cu toate fortele", subliniaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Majoritatea analistilor locali subliniaza insa ca la niveluri atat de inalte, cursul este peste nivelul de echilibru, justificat de indicatorii fundamentali ai economiei locale. Principalii factori de risc sunt deficitul de cont curent si datoria externa, ambele la niveluri foarte ridicate. Finantarea va fi tot mai dificila, in contextul international actual, care va duce la reducerea liniilor de credit, dar si a investitiilor straine directe.

 

 

 

Scaderea preturilor actiunilor si blocajul din sistemul bancar nu se reflecta doar in buzunarele investitorilor si bancherilor ci poate pune probleme serioase companiilor si implicit sigurantei locurilor de munca. Companiile obtin in aceste zile din ce in ce mai greu finantare pentru activitatea curenta, iar lipsa banilor ar putea duce la concedieri masive din cauza restrangerii activitatii sau chiar falimentului unor companii din economia reala. Bursa de la Bucuresti nu este inca relevanta ca forma de finantare pentru economia companiilor locale, insa multe dintre companiile multinationale care sunt prezente si pe piata romaneasca isi atrag finantarea de pe pietele financiare externe aflate acum in criza.

 

 

 

Costul creditelor va creste, in conditiile in care bancile se finanteaza mai scump atat in lei, cat si in euro. Primii care vor resimti cresterea dobanzilor sunt cei care au contractat credite al caror cost este indexat la indicatorii de pe pietele interbancare.

"Vom avea o crestere importanta de dobanzi, iar corelata cu deprecierea cursului va crea probleme in colectarea creditelor in valuta", apreciaza Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si seful CEC Bank. Pe piata interbancara europeana, dobanda la euro (EURIBOR) a urcat cu circa trei sferturi de punct procentual de la inceputul toamnei, la niveluri de 5,2% pe an. La aceasta dobanda se adauga o prima de risc si marja de castig a bancii, astfel ca in final costul suportat de client este chiar mai mare. Si la lei dobanzile au urcat pe piata interbancara spre niveluri de 15% pe an. Vestea buna este totusi ca Banca Centrala Europeana a redus ieri dobanda de referinta la euro cu jumatate de punct procentual, pana la 3,75% pe an.

 

 

 

Impactul va fi in mai mare masura psihologic decat real, pentru ca sunt putine companii care se finanteaza de pe bursa. Dar bursa descrie sentimentul investitorilor. "La noi bursa are pondere mica, dar semnalul este rau. Pentru anul urmator prevad o crestere a PIB de 5-6%, dar acum trebuie revazuta din nou. Se pot produce dereglari ale activitatii economice, daca sunt probleme de lichiditate in sistemul bancar.

Pericolul mare este ca sa fie o criza de lichiditate", a spus Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane.

Albu spune insa ca fundamentele economiei sunt solide. Pe pietele externe, caderea burselor poate creea probleme companiilor care vor sa finanteze pe piata de capital.

Aceasta metoda de finantare se foloseste in buna masura in Statele Unite ale Americii. Companiile europene prefera sa se finanteze de la banci, dar acestea fiind cotate si pierzand increderea investitorilor, au la randul lor probleme.

 

 

 

O piata caracterizata prin instabilitate nu este un mediu tocmai propice pentru demararea unui start-up. "Daca ar fi sa investesc in acest moment intr-o afacere noua, nu as merge pe domenii speculative, gen imobiliare. As investi de exemplu in servicii, pentru ca vor merge bine intotdeauna", sustine Dragos Popescu, actionarul Concept Hotels, companie cu capital privat infiintata in 2001, care vinde accesorii si solutii profesionale pentru dotarea hotelurilor, restaurantelor si centrelor de afaceri.

Restaurantele, fast food-urile, serviciile destinate segmentului hotelier, sunt exemple de afaceri care merg si care, chiar daca inregistreaza o scadere usoara a numarului de clienti, reusesc sa-si atinga targetul de cifra de afaceri. "Am inregistrat o scadere a rulajului in ultimele doua luni fata de tinta propusa, dar a fost strict legat de faptul ca au existat hoteluri care si-au amanat investitiile.. "Am pierdut din schimbul valutar 4-5.000 de euro de curand la o tranzactie, dar am un prieten care a fost nevoit sa cumpere marfa de 400.000 de euro si a avut o pierdere de 45.000 de euro", spune Popescu.

 

 

 

Euro a fost o varianta atractiva de imprumut atat timp cat cursul se aprecia, atat pentru populatie, dar si pentru companii. Astfel, multe companii care au incasari in lei au contractat credite in valuta, iar acum sunt lovite din plin de deprecierea leului. Mai mult, peste deprecierea cursului se suprapune si tendinta de crestere a dobanzilor, in conditiile in care costul finantarilor a urcat pe plan international. Pentru cei care au fost prinsi in aceasta conjunctura nefavorabila, singurele solutii sunt refinantarea printr-un imprumut in lei sau rescadentarea. Prin rescadentarea ratelor, compania poate extinde perioada de rambursare, ceea ce permite scaderea ratelor. Aceste alternative presupun costuri suplimentare, insa pot atenua presiunea pe termen scurt. Alternativa refinantarii datoriei printr-un credit in moneda in care isi realizeaza veniturile este prudenta, in conditiile in care se elimina riscul valutar.

 

 

Deprecierea abrupta a leului poate da peste cap prognozele care indicau o dezinflatie rapida in ultimele luni ale anului, in conditiile in care majoritatea preturilor la servicii sunt exprimate in euro. Telefonia sau transporturile aeriene sunt doar doua exemple de servicii pentru care evolutia preturilor este conectata strans de variatia cursului. In septembrie, cand leul se aprecia, aceste doua categorii au inregistrat scaderi notabile. Totodata, cresterea cursului se va reflecta si in preturile produselor din import, desi intr-un ritm ceva mai lent. In mod traditional, importatorii isi ajusteaza insa destul de rapid preturile atunci cand apare o depreciere a cursului. Unele dintre cele mai receptive din acest punct de vedere sunt preturile pentru combustibili, insa pe acest segment presiunile de crestere ar putea fi contrabalansate de ieftinirea petrolului pe pietele internationale.

 

 

 

Cresterea euro da totusi un imbold exportatorilor, care vor incasa mai mult pentru produsele vandute in strainatate. Totusi, bucuria exportatorilor poate fi umbrita de scaderea cererii pe plan extern. Piata europeana, care absoarbe circa 70% din exporturile romanesti, da semne tot mai clare de incetinire. "Consideram ca impactul deprecierii cursului va fi probabil depasit de incetinirea cererii externe, atat in Uniunea Europeana, cat si din partea altor parteneri comerciali - Ucraina, Rusia sau Turcia. Asta inseamna ca viteza de crestere a exporturilor se va tempera semnificativ pe masura ce ne apropiem de sfarsitul anului 2009", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank. Vestea buna este totusi ca si importurile vor incetini, pe fondul preturilor mai mari, ceea ce ar trebui sa permita corectarea deficitului de cont curent ca procent din Produsul Intern Brut in 2009. Cresterea preturilor la produsele importate va afecta atat consumul populatiei, dar si cererea de bunuri de capital. In acest an consumul populatiei si investitiile au fost principalele motoare de crestere a economiei. Pentru 2009 este de asteptat o crestere mult mai lenta a Produsului Intern Brut, in conditiile in care consumul populatiei va fi afectat si de normele mai stricte de creditare impuse de BNR. Totodata, productia agricola pentru anul urmator nu mai este asteptata sa aiba o contributie importanta la cresterea economiei.