Eveniment

2008 nu a însemnat doar căderea burselor, ci şi sfârşitul anilor de prosperitate a românilor

Toamna lui 2008 a fost cea mai neagră perioadă din istoria bursei. Cu toată revenirea începând cu 2009, bursa nu a mai ajuns la nivelul de dinainte de criză. AFP/Mediafax Foto

Autor: Andrei Chirileasa

17.11.2013, 20:28 1385

Anul 2008 a fost unul pe care investitorii de pe bursă ar vrea să şi-l scoată din memorie şi probabil nu doar ei, deoarece în afară de prăbuşirea burselor, 2008 a marcat începutul celei mai grele crize economice de după cel de-Al Doilea Război Mondial, criză ale cărei efecte economia mondială le resimte şi acum.

Anul a debutat cu scăderi pe toate bursele lumii, inclusiv pe bursa de la Bucureşti, scăderi care nu anunţau nimic bun.

Totul a pornit din SUA, unde băncile, încărcate până la refuz de credite imobiliare neperformante şi de instrumente financiare complexe bazate pe aceleaşi credite, au început să cedeze. A fost mai întâi Bear Stearns, salvat în ultimul moment de stat, Fannie Mae şi Freddie Mac, şi ele salvate cu bani publici, după care a venit episodul Lehman Brothers, unde statul american a decis să nu mai intervină. Falimentul Lehman Brothers, pe 14 septembrie 2008, a aruncat lumea financiară în haos. Bursele din întreaga lume s-au prăbuşit în decurs de o lună.

Au fost zile de haos şi pe bursa de la Bucureşti, unde în octombrie 2008 au fost zile când şedinţa bursieră a fost suspendată din cauză că scăderile erau prea mari, iar sistemul bursei se bloca. Iar asta nu se întâmpla doar la Bucureşti, ci şi pe alte pieţe din jur.

Sistemul bancar era la un pas de colaps, deoarece nimeni nu mai avea încredere să facă afaceri cu altcineva şi toată lumea aştepta să vadă care va fi următoarea bancă ce se va prăbuşi. Doar intervenţia statelor, care au naţionalizat bănci şi au preluat povara datoriilor acestora, a oprit prăbuşirea întregului sistem financiar. Efectul s-a transmis însă în economia reală. Băncile nu mai dădeau credite, investiţiile au fost stopate, iar companiile au început să se resimtă. Economia globală a intrat în recesiune, a crescut şomajul, a scăzut consumul, iar statele împovărate de datorii au început la rândul lor să se clatine. Nici la cinci ani după Lehman Brothers, economia mondială nu a reuşit să-şi revină, deşi bursele sunt la maxime istorice.

Astfel, o criză care a pornit din sectorul financiar, de pe pieţe, a ajuns să ne afecteze pe toţi la un nivel personal. Pentru investitorii de pe bursă, 2008 înseamnă o scădere de 75% a bursei de la Bucureşti.

O parte dintre ei şi-au recu­perat însă pier­derile, alţii au renunţat să mai investească. Bursa de la Bu­cureşti nu şi-a re­venit complet, dar face progrese.

Pentru Ro­mânia însă criza din 2008 a însemnat începutul unui lung şir de „nenorociri“, precum îm­prumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI şi instituţiile financiare internaţionale, creşterea şomajului, tăieri de salarii, creşterea TVA, şi încă nu s-a încheiat. Românii sunt mai împovăraţi ca niciodată în ultimii 20 de ani de credite şi de taxe şi nu se ştie când vor mai atinge nivelul de prosperitate de care s-au bucurat pentru puţin timp în 2006 şi 2007.
 

Titlurile ediţiilor din 2008:
Se îngroaşă gluma: leul şi bursa prind viteză la vale. Cine sunt marii câştigători în afacerea deceniului - pensiile private obligatorii. Volatilitatea mare a cursului aruncă în aer bugetele şi finanţarea companiilor. Raiffeisen Banca pentru Locuinţe cumpără rivalul HVBpL. Profitul net al băncilor a urcat la 825 mil. euro. Avertizările Uniunii Europene: reduceţi deficitul bugetar şi atenţie la inflaţie! CEO Vodafone: Mulţi români încă nu-şi imaginează ce înseamnă recesiune. Guvernul a anulat pentru a treia oară privatizarea Antibiotice Iaşi. Grupul BCR a câştigat aproape un milion de euro pe zi în 2007. Economia a crescut cu 6% în 2007. Bursa şi leul au prins din nou viaţă. Banca Transilvania: majorare de capital record de 121 milioane euro. Pe bursele mondiale s-a instalat panica: leul şi BVB sunt prinse în vârtej. Cea mai mare ofertă pentru preluarea Asiban, 350 mil. euro. Bruxellesul vede încetinire economică în 2009, ca şi FMI. CEC Bank va fi noul nume al celei mai vechi bănci. Petrom se îndreaptă spre un profit de 1 miliard de euro. Economia duduie din nou: PIB-ul a crescut cu 8,2% în primul trimestru. Bursa încheie astăzi cel mai prost semestru din ultimii zece ani. Piaţa de fuziuni şi achiziţii s-a triplat pe primul semestru. Numărul firmelor intrate în insolvenţă s-a dublat. România poate să ajungă în topul primelor 10 puteri economice din UE în 2020. Trimestrul trei se profilează drept cel mai bun din istoria României: plus 10% la PIB. Dezastru pe piaţa americană.
 

Mugur Isărescu, la Gala ZF10ANI, în 20 noiembrie 2008: „Condiţiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări“

Ce a spus în noiembrie 2008 la Gala ZF guvernatorul BNR Mugur Isărescu:

„O problemă esenţială căreia societatea românească trebuie să-i găsească un răspuns în scurt timp este ce anume va ajusta mai întâi, consumul sau investiţiile. Înţeleg că trebuie să cumpătăm bine lucrurile. Întrebarea este: ne păstrăm opţiunea pentru a cumpăra tot mai multe maşini, fără să lăsăm resurse şi pentru a construi infrastructura rutieră necesară? În puţini ani, o asemenea opţiune ne-ar putea duce într-un blocaj al traficului, iar consumul suplimentar pe care ni l-am putea, eventual, asigura ar fi doar de monoxid de carbon din ţevile de eşapament. Acest exemplu nu este doar metaforic. Putem vedea la tot pasul că dezechilibrul între consumul intern şi economisire, ca sursă de finanţare a investiţiilor, produce deja probleme serioase, atât pentru economie în ansamblu, cât şi pentru cetăţeni - al căror standard de viaţă este, în mod paradoxal, amputat tocmai ca urmare a dezechilibrului dintre consum şi investiţii.

Momentul actual este fără îndoială unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate să întârzie. Nu doresc să dramatizez lucrurile şi nici să trag un semnal de alarmă nejustificat. Aşa cum am arătat însă şi cu alte ocazii, fie vom realiza o aterizare lină prin politici înţelepte pe plan intern, fie ajustarea va fi indusă din afară, de piaţa de capital externă, iar atunci ea nu va mai fi nici lină, nici de proporţii rezonabile. Faţă de declaraţiile anterioare pe această temă, acum pot să adaug doar următoarele: condiţiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări.“

Citiţi discursul integral al lui Mugur Isărescu pe www.zf.ro/zf-15-ani

 

Unde suntem după 15 ani

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO