Pe această plaftormă online care centralizează date de la IGSU, DSU şi alte instituţii, disponibilă şi pe telefonul mobil, puteţi găsi un "ghid cutremur" cu recomandări înaintea, în timpul şi după eveniment. Ghidul poate fi descărcat şi pe aparatul mobil şi poate fi folosit în offline. De asemenea, pe site găsiţi şi aplicaţia pentru smartphone a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care trasmite alerte de vreme, trafic şi dezastre naturale. Pe aplicaţie există şi o secţiune unde orice persoană poate raporta evenimentul la care este martoră.
Ghidul pentru cutremur,de pe platforma mai sus menţionată, recomandă oamenilor să facă lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile în care locuiesc, dacă acest lucru se impune, să nu efectueze modificări la clădiri pentru mărirea sau micşorarea unor spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora. Ghidul recomandă locatarilor şi "să nu monteze antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc., pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă". Oamenilor li se recomandă şi să-şi privească locuinţa şi să-şi imagineze "ce ar putea să se întâmple în fiecare cameră dacă s-ar produce un cutremur".
Pe site sunt şi informaţii despre ce trebuie să facem în timpul unui cutremur. Printre recomandări se numără păstrarea calmului şi adăpostirea imediată sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier, departe de ferestre, geamuri, oglinzi sau aparate de iluminat. până la terminarea cutremurului. Dacă o persoană se află pe hol atunci când începe evenimentul, aceasta trebuie să se aşeze în poziţia ghemuit lângă un perete interior, protejându-şi capul şi faţa. Nu este recomandat să ieşiţi afară din interiorul clădirii sau să vă duceţi pe balcon şi nici utilizarea liftului.
Pentru persoanele care se află în exteriorul clădirii atunci când începe cutremurul, ghidul recomandă adăpostirea într-un loc sigur, departe de ferestre, poduri, clădiri, cabluri electrice sau stâlpi, cât şi păstrarea unei distanţe de 10 metri de cablurile electrice rupte sau căzute. Dacă persoana este în maşină, aceasta trebuie să rămână în autoturism, iar după încetarea cutremurului, nu trebuie să iasă din autovehicul dacă în jurul lui sunt cabluri electrice. În acest caz persoana trebuie să aştepte forţele de intervenţie. Pentru cei care se află pe munte în momentul proceducerii unui cutremur trebuie să se adăpostească într-un loc sigur, deoarece pe pantele instabile pot cădea pietre, copaci sau se pot produce chiar alunecări de teren.
După un cutremur, primul lucru recomandat este să păstrarea calmului şi liniştirea copiilor.
"Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi. Dacă, în urma producerii unui cutremur, aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare", se arată în ghid.
Telefonul trebuie folosit doar pentru urgenţe, iar când vor să iasă din bloc, oamenii trebuie să fie atenţi la scări ca nu cumva să fi fost afectată structura de rezistenţă a acestora. În cazul în care nu puteţi părăsi locuinţa, scrieţi un afiş cu litere foarte mari cu mesajul "AJUTOR!".
Indicat este să ascultaţi la radio instrucţiunile autorităţilor. Nu trebuie să folosiţi maşina decât în situaţii extreme, deoarece căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru autovehiculele de intervenţie. În şcoli, profesorii trebuie să îndrume copiii şi să asigure protecţia lor până la venirea unui adult din familie.
Pe fiipregătit.ro găsiţi şi informaţii despre ce trebuie să conţină rucsacul pentru situaţii de urgenţă, care ajută persoanele să supravieţuiască vreme de 3-5 zile, în cazul în care sunt nevoite să-şi părăsească locuinţa. Rucsacul trebuie să conţină cel puţin 4 litri de apă/persoană/zi, iar pentru cei care au animale de companie să nu uite să să aibă circa 30 ml apă/kg animal pe zi. Apa din rucsac trebuie înlocuită o dată la şase luni. Rucsacul mai trebuie să conţină şi alimente care nu necesită răcire, coacere sau fierbere, cum ar fi conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiţi de secară, dulceaţă, sucuri, cafea sau ceai. Persoanele trebuie să pună în rucsac şi îmbrăcăminte, în funcţie de sezon şi lenjerie de corp, un sac de dormit. Trusa de prim ajutor trebuie să conţină medicamentele personale şi reţete, un bilet cu numele medicului de familie, analgezice, antiseptice, iar la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant, etc.
Este recomandat să existe în rucsacul pentru situaţii de urgenţă şi "aparat radio AM/FM cu baterii de schimb, lanternă/persoană şi baterii de schimb, un fluier, un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu şi un acumulator suplimentar", se arată pe site-ul fiipregatit.ro. Articole de igienă personală, precum hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie, săpun, şampon, deodorant, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pieptene nu trebuie să lipsească din bagaj. Oamenii nu trebuie să uite să aibă la ei şi cărţile de identitate, carnetele de asigurări medicale, bani, cecuri sau numere de telefon importante.
