Comentariu Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

A doua rectificare bugetară: Guvernul Cioloş taie de la Transporturi şi stimularea IMM-urilor şi suplimentează banii pentru ajutoare sociale şi pensii

21 nov 2016 Autor: Sorin Pâslaru

Ministerele care ar trebui să facă investiţii în infrastructură sau în stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii raportează economii la a doua rectificare bugetară pe 2016, în timp ce banii în plus se duc către subvenţii şi asigurări sociale.

În plus, nota de fundamentare a rectificării este la fel de imprecisă şi vag exprimată ca şi în anii anteriori, acoperind alocări de miliarde de euro fără prea multe explicaţii.

Guvernul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute a doua rectificare bugetară pe anul curs, care să ajusteze nivelul cheltuielilor şi al veniturilor la Bugetul General Consolidat, în funcţie de noua valoare a PIB pe 2016, pe care ultimele estimări o indică la 758 de miliarde de lei, cu 12 miliarde de lei mai mult faţă de valoarea pe care s-a construit bugetul la începutul anului.

Ministerul Transporturilor anunţă o scădere a bugetului cu 254 de milioane de lei, reprezentând „investiţii ale agenţilor economici, cheltuieli neeligibile ISPA şi reparaţii curente la infrastructura feroviară publică“, în condiţiile în care viteza medie a trenurilor este astăzi de 40 km/oră, faţă de 60 km pe oră în 1990.

Ministerul Economiei şi Comerţului anunţă economii de 35 de milioane de lei la proiecte cu finanţare cu  fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Explicabil, dacă se ia în considerare faptul că Ministerul Economiei a fost implicat anul acesta într-un mare scandal, care a plecat de la faptul că firmele care trebuia să ajungă la târgul alimentar de la Paris, în cadrul unui program de sprijinire a accesului pe pieţele externe a produselor alimentare specifice româneşti, au rămas fără finanţare şi fără posibilitatea de a-şi expune marfa în saloanele de la Paris, din cauza unor disfuncţiuni în cadrul ministerului.

În schimb, vor primi bani Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – 142 de milioane de lei pentru drepturi de asistenţă socială, Ministerele Afacerilor Interne, ale Apărării Naţionale şi SRI pentru plata pensiilor militare, recalculate – 337 de milioane de lei.

Un capitol special, despre care s-a vorbit prea puţin, este majorarea creditelor de angajament cu suma de 2,2 miliarde de lei în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea „încheierii unor noi contracte cost-volum rezultat, pentru aria terapeutică hepatică cronică“.

Cele 2 miliarde de lei (450 mil. de euro) reprezintă aproape un sfert din piaţa medicamentelor compensate de România, de 2 miliarde de euro. Ca şi cu ocazia altor rectificări, explicaţiile din nota de fundamentare pentru ordonanţa de urgenţă sunt sumare, cu exprimări ca pentru iniţiaţi, astfel încât nu se ştie în mod direct cât s-a cheltuit pentru acest program anterior, de câţi pacienţi este vorba, ce eficienţă au aceste cheltuieli.

Mai primeşte o sumă mare de bani Ministerul Dezvoltării Regionale - 1,2 miliarde de lei, pentru acoperirea deficitelor unor unităţi ale administraţiilor publice locale, fără să fie însă detaliate acestea şi ce valoare au transferurile pentru fiecare oraş sau comună care primeşte fonduri suplimentare.

Ministerul Agriculturii primeşte 1,09 miliarde de lei pentru completarea schemelor de plăţi directe pentru campania agricolă 2016, iar Ministerul Energiei – 222 milioane de lei, din care 200 de milioane le va folosi pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.

Rectificarea bugetară  a fost realizată ca urmare a creşterii economice peste aşteptări, de 4,8%, faţă de un nivel de 4,1%, estimat prin Legea Bugetului de Stat, la începutul lunii.

Guvernul prognozează că deficitul bugetar va fi menţinut la 2,95% din PIB şi majorează, astfel, veniturile şi cheltuielile cu un venit echivalent.

Pe primele 9 luni, veniturile la Bugetul General Consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar cheltuielile, în sumă de 169,5 miliarde de lei, au fost mai mari cu 4%. Subvenţiile pentru autorităţile locale ar trebui să fie majorate pentru că veniturile din Taxa pe Valoarea Adăugată au scăzut în 2016 sub estimări. TVA este principala sursă, împreună cu impozitul pe venit, de finanţare pentru autorităţile locale.

sorin.pislaru@zf.ro

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2016

 
Cuvinte cheie:
bani
, rectificare bugetara
, stimulare
, guvern
, pensii
, suplimentare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide