Abandonul şcolar scade, „mânat“ de ajutoarele sociale care îi obligă pe părinţi să-i trimită pe copii la cursuri

Mai puţin de 50.000 de copii, elevi şi liceeni, au renunţat să mai înveţe pe parcursul anului şcolar 2012/2013, abandonul din învăţământul preuni­ver­sitar ajungând la 1,1% la ciclul primar de învăţământ, la 1,7% la gimnaziu şi la aproape 3% în rândul liceenilor.

Deşi trendul este în scădere, „soldul“ elevilor şi al liceenilor care au renunţat la şcoală nu este semnificativ mai mic ca în urmă cu cinci ani, cea mai importantă scădere a abandonului şcolar fiind de doar 0,7%, la liceu.

„Cea mai mare cauză a aban­donului şcolar este starea social-eco­nomică a familiei din care provin copiii. Majoritatea celor care nu îşi mai continuă studiile provin din medii defavorizate, din familii care trăiesc din alocaţii şi ajutoare sociale. Acestea se acordă însă dacă ai copii înscrişi la şcoală şi bursele sociale se dau dacă elevii sau liceeni nu au absenţe nemotivate, pe lângă alte criterii. Deci se poate spune că unul dintre motivele reducerii absenteismului ţine de iniţiativele legislative“, spune Marian Banu, inspector în cadrul Inspecto­ratului Şcolar al Municipiului Bucu­reşti.

El susţine că, în prezent, în zone precum Vaslui sau Botoşani, foarte multe familii trăiesc din alocaţii sau burse sociale acordate pentru copii.

Problema abandonului şcolar din România a fost subiectul multor discuţii atât în mediul de business, dar şi pe scena politică, unde „actorii“ au prezentat ani la rând importanţa dezvoltării unor instrumente care să îi motiveze pe tineri să rămână în şcoală.

Una dintre cele mai importante soluţii identificate până în prezent a fost mutarea clasei a noua (nivel la care s-a înregistrat cea mai mare rată a abandonului şcolar în ultimii ani) la ciclul gimnazial, astfel încât să devină oglibatorie.

Varianta a tot fost dezbă­tută şi contestată şi, în final, neim­plementată, astfel că sistemul de învăţământ românesc se bazează în continuare tot pe stimulente finan­ciare, dorinţa şcolilor de a-şi păstra un anumit statut şi pe adaptarea continuă a cerinţelor angajatorilor.

„Pe lângă aceste iniţiative legisla­tive cred că la reducerea abandonului şcolar au mai contribuit şi preocuparea inspectorilor şcolari şi a directorilor şcolari pentru menţinerea unui anumit grad de eficienţă al şcolilor (tot mai multe fiin acreditate ARACIP) şi numărul tot mai mare de angajatori care cer absolvirea a minimum opt clase la angajare“, mai spune Marian Banu.

Cele mai mari rate ale abandonului şcolar la nivel primar şi gimnazial au fost înregistrate în judeţele Braşov (3,1%), Vrancea (2,9%), Ialomiţa şi Mehedinţi (2,2%), Brăila (2,1%) şi Giurgiu şi Sibiu (2%). Pe de altă parte, numărul cel mai mic de elevi de şcoală primară şi de gimnaziu care au renunţat la şcoală au fost, în 2013, cei din Vâlcea (0,1%), Gorj şi Cluj (0,2%) şi Argeş (0,7%).

În anul şcolar 2012-2013, rata abandonului şcolar în învăţământul preuniversitar, per total, a fost de 2,1%.