"Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională", se arată în "Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată de Academia Română.
Echipa care a conceput această strategie educaţională pentru următorii 20 de ani spune că lipsa de susţinere din mediul ştiinţific a cauzat această migrare a absolvenţilor de facultate.
"Din păcate, până la acest moment, educaţia, cercetarea ştiinţifică şi inovarea au avut susţinere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanţare cronică, prin incoerenţă, fragmentare şi lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potenţialului de cercetare şi, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi spre ţări dezvoltate în Europa şi SUA. Asemenea abordări, corelate cu declinul demografic, subminează grav baza evoluţiei societăţii româneşti. Numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, iar al celor care migrează este în creştere, prin urmare este îndreptăţită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?", explică autorii strategiei.
Academicienii dau drept exemplu exodul tinerilor medici români. Între anii 2007 şi 2015, peste 36.000 de abolvenţi de medicină, stomatologie şi faormacişti au părăsit România pentru condiţiile mai bune din Vest.
Academia Română cere, astfel, regândirea sistemului de finanţare al studenţilor, dar şi adaptarea programelor la cerinţele actuale de pe piaţa muncii.
Alte soluţii găsite pentru reformarea sistemului educaţional sunt crearea de consorţii universitare şi a unui mecanism legal de încurajare a companiilor să devină parteneri universitari şi să finanţeze educaţia; creşterea atractivităţii profesiei didactice prin adoptarea următoarelor măsuri: locuinţe de serviciu pentru profesori, asigurări medicale speciale pentru profesori şi familiile lor, dar şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată de stat pentru o serie de bunuri (carţi, calculatoare); modificări legislative care să permită educaţia online, inclusiv home schooling'-ul; sistem de credite transferabile între unităţi educaţionale sau între anii de studiu; continuitatea traseelor educaţionale ale elevilor în cazul transferului de la un tip de educaţie la altul; regândirea sistemului de elaborare a manualelor pentru ciclurile de învăţământ preuniversitar, corelată cu evoluţia tehnologiei digitale şi cu dezvoltarea infrastructurii pentru plaforme experimentale virtuale; creşterea atractivităţii învăţământului profesional orientat pe cerinţele economiei; verificarea competenţelor şi abilităţilor dobândite de elevi după fiecare ciclu de şcolarizare, iar la colegiile selectate pentru învăţământ secundar superior, pe baza unui examen naţional; introducerea formelor specifice de educaţie pentru elevii cu ritm foarte accelerat sau foarte scăzut de evoluţie în învăţare, în şcoli specializate şi în centre pilot; eliminarea abandonului şcolar prin integrarea tuturor copiilor, elevilor şi studenţilor în programe diferenţiate, atractive, cu asigurarea unor competenţe şi abilităţi relevante economic şi social la absolvirea fiecărui ciclu de învăţământ.
