Datoria publică a continuat să crească anul trecut într-un ritmrapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şia ajuns la un nou maxim istoric de 194 mld. de lei (46 mld. deeuro), iar ponderea în PIB a fost de 38%. Practic, datoria publicăa crescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu 1 mld. euro pelună.
"Ritmul de creştere al datoriei publice este semnificativ. Iarnivelul s-a apropiat de 40% din PIB. Situaţia este agravată defaptul că structura datoriei are o componentă mare pe termen scurt,care este mai volatilă", a comentat analistul Aurelian Dochia.
Poate România să funcţioneze fără să majoreze datoria publică cu1 mld. euro lunar aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani?"Datoria publică este proiectată să se stabilizeze. Acum nu estedeloc mică. Ne apropiem de un maxim tolerabil. Important este să negândim pentru ce ne îndatorăm. Dacă creştem datoria pentrufinanţarea cheltuielilor curente cu salarii şi pensii, pieţele potdeveni nervoase. Dacă facem autostrăzi, nu este tragedie",consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Finanţele au reuşit să reducă uşor deficitul bugetar anultrecut, însă ritmul rapid de creştere a datoriei publice şiperspectivele slabe privind creşterea economică ramân principalelevulnerabilităţi.
Dumitru a menţionat că România nu mai trebuie să creeze datoriepe baze nesustenabile, pentru plata salariilor şi pensiilor."Partea proastă din spatele datoriei sunt cheltuielile curentemari. Factura socială s-a mai corectat. Nu suficient de mult, daram reuşit să stopăm trendul de creştere. De ce trebuie ajustatdeficitul bugetar la sub 3% din PIB? Pentru stabilizarea datorieipublice. Dacă nu reuşim, datoria publică explodează".
Necesarul de finanţare este ridicat şi va rămâne ridicat şi înanii următori, nivelul estimat de analişti pentru 2011 fiind deaproximativ 19 mld. euro. Statul are de finanţat în acest an undeficit bugetar de 4,4% din PIB, reprezentând aproximativ 24 mld.lei (circa 6 mld. euro) şi va refinanţa titluri scadente în valoarede 34,4 mld. lei. Totodată, în vara acestui an ajunge la scadenţăîmprumutul de 1,2 mld. euro contractat în vara anului 2009 de labăncile locale, precum şi un împrumut de 1,2 mld. euro lansat lafinele lunii iulie 2010.
Ministerul Finanţelor anticipează o creştere a serviciuluidatoriei cu 35,5% în acest an comparativ cu anul trecut, la 61,8mld. lei (14 mld. euro), din care 53 mld. lei (12 mld. euro)reprezintă rate de capital, iar diferenţa dobânzi.
Iar finanţarea deficitului din surse externe va devenimajoritară în acest an, urmând să reprezinte 56,5% din total, faţăde 38,6% în 2010, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
La nivel european şi chiar mondial a devenit îngrijorătoarecreşterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgenţăşi a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă dinrecesiune. În intervalul 2000-2010 datoria publică a României acrescut de mai mult de patru ori. Dacă în perioada 2003-2006, deexemplu, ritmul de creştere al datoriei publice de la un an laaltul nu trecea de 10%, în ultimii ani creşterea anuală a acceleratşi nu mai coboară sub 30%.
Care este datoria acceptată de investitori?
Teoretic, România mai are loc să-şi majoreze datoria până laatingerea plafonului de 60% din PIB, însă problema este accelerarearitmului de creştere şi direcţionarea banilor preponderent cătrecheltuieli curente cu pensiile şi salariile, în timp cecheltuielile cu investiţiile rămân la un nivel extrem de redus.
Oficialii BNR spuneau anul trecut că România ar trebui să-şidefinească datoria publică maxim acceptată de investitori, care sesituează probabil în jur de 40% din PIB având în vedere căpercepţia investitorilor asupra ţărilor din regiune diferăfundamental, ceea ce este permis unei ţări în materie de datoriepublică nefiind acceptat pentru altă ţară.
Chiar dacă România va controla deficitul bugetar, obligaţiilefinanciare vor creşte în anii următori având în vedere că vorexista sume de rambursat şi dobânzi de plătit. Deficitul bugetars-a redus în 2010 cu circa 3 mld. lei comparativ cu 2009, la 33,3mld. lei, în timp ce datoria publică a urcat cu 46,5 mld. lei."Există un decalaj între deficitul bugetar şi datoria publică.Datoria publică include un istoric în spate şi intervin şidobânzile. Cu cât datoria publică istorică este mai mare, cu atâtpovara este mai mare. Chiar dacă la nivelul bugetului primar, aldeficitului primar ai realizat economii, obligaţiile financiarerămân tot în situaţie precară", a mai spus Dochia.
În ultimii doi ani s-a înregistrat şi o schimbare în structuradatoriei României, îndatorarea mutându-se de pe traiectoriasectorului privat la nivelul sectorului guvernamental.
"În urmă cu doi ani, la începutul crizei erau temeri cu privirela datoria privată mare, în timp ce datoria publică a fostnesemnificativă. Acum situaţia s-a răsturnat. Ar fi bine să nu fieaşa. România este privită cu un risc mai mare. Cu cât datoriapublică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şiratele de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari", a explicatDochia. El consideră că autorităţile aveau de ales între două rele:o variantă se referă la imposibilitatea de a finanţa o serie decheltuieli şi obligaţii ale statului în 2009 şi 2010, iar a douavariantă este riscul de a creşte datoria publică şi care vine cunelinişte pentru investitori. "Era clar că trebuia să alegem şi amales creşterea datoriei publice".
Dochia a spus că în cazul în care în 2011 se îmbunătăţeştesituaţia economică şi bugetară nu ar trebui să existe motive deîngrijorare.
Însă va fi îngrijorător dacă nu se realizează acest scenariuoptimist, care de fapt este scenariul de bază pe care s-afundamentat bugetul pentru 2011, potrivit lui Dochia. "Se potprecipita lucrurile şi pot creşte îngrijorările cu privire lacreşterea nivelului datoriei, controlul şi gestiunea acesteidatorii".
În martie 2009, la momentul contractării împrumutului de 20 mld.euro, cel mai mare din istoria României şi cât jumătate din bugetulţării, autorităţile au afirmat că supravegherea internaţională vada credibilitate României, permiţându-i să atragă investitorii şisă se împrumute mai ieftin de pe pieţele de capital.
Însă experienţa Ungariei, care a renunţat la acordul cu FMI şis-a finanţat pe piaţa de capital, pune sub semnul întrebării acesteargumente.
Analiştii cred că majoritatea investitorilor preferă încăUngaria în locul României, ale cărei pieţe beneficiază de oparticipare străină redusă şi active mai puţine la vânzare,potrivit Reuters. "Ambele ţări încearcă să rezolve problemelebugetare prin abordări diferite. Dar realităţile pieţei sunt şi elefoarte diferite", a declarat Koon Chow, analist la Barclay'sCapital.
România a decis să continue acordul cu FMI şi Comisia Europeană,dar într-o altă variantă "preventivă", ceea ce înseamnă că nu vommai lua bani decât în cazuri de urgenţă. În timp ce costul banilorde la FMI şi CE este de circa 3%-3,5%, în cazul ieşirii pe pieţeleexterne dobânda ar fi de 5-6% pe an, iar pentru resurseleîmprumutate în lei Finanţele plătesc 7% pe an.
România nu a reuşit în ultimii 20 de ani să aibă o imagine maibună decât Cehia, Polonia, Ungaria, iar acest lucru ar putea fischimbat "printr-o succesiune de ani buni", apreciază Dochia.
"Pentru a creşte încrederea este nevoie de o perioadă lungă, întimp ce pentru a o distruge sunt suficiente 5 minute. România nu afost foarte consistentă în timp. Trebuie să continuăm politicilefoarte prudente, să convingem investitorii."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
