„Toată povara acestei legi a dării în plată a fost deplasată, practic, de la parlamentari, politicieni şi bănci către instanţele de judecată”, a spus avocatul.
Potrivit Curţii Constituţionale a României (CCR), sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat, marţi, că a fost admisă parţial o altă excepţie. „Am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”, a declarat şeful CCR.
Impreviziunea este definită la art. 1271 din Codul Civil, care statuează că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei”. Sunt prevăzute însă şi excepţii de la aceste prevederi „dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei”. În acest caz, se precizează în Codul Civil, instanţa poate să dispună „adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile” sau „încetarea contractului”.
Altfel spus, „judecătorii vor aprecia dacă eventuala executare a imobilului vizat este oneroasă sau excesiv de oneroasă”, a explicat avocatul Adrian Cuculis, pentru MEDIAFAX.
Atât adaptarea contractului, cât şi încetarea acestuia, pot fi dispuse de către instanţă numai dacă ”schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului” şi ”nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor”, dacă ”debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor” şi dacă ”debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”, mai prevede Codul Civil.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, prevederile declarate neconstituţionale de către CRR trebuie corectate de către Parlament, dar şi de către Guvern (în termen de 60 de zile, prin Ordonanţă de Urgenţă), iar aplicarea acestora trebuie suspendată până la momentul rectificării. „Deocamdată, nu s-a stabilit încă dacă legea dării în plată se poate aplica retroactiv, şi acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să-l clarifice Curtea Constituţională”, a mai spus avocatul.
Judecătorii CCR au admis marţi excepţii la legea dării în plată şi au respins altele, urmând ca joi să se pronunţe asupra altor excepţii de neconstituţionalitate.
