Adrian Vasilescu, BNR: A mâncat inflaţia creşterile salariale din februarie 2018?

12 apr 2018 Autor: Adrian Vasilescu

Dacă un formator de opinie – ale cărui intervenţii în dezbateri TV sunt frecvente – susţine că Banca Naţională „manufacturează” inflaţie, nu înseamnă că spune adevărul. De altfel, doar spune, nu argumentează. Dacă, în aceeaşi ordine de idei, un demnitar s-a supărat că BNR nu-şi asumă inflaţia, afirmaţie publică de asemenea neargumentată, nici măcar unul dintre mecanismele complexe de formare a inflaţiei nu-i îndreptăţeşte supărarea. Dacă, în spaţiul public, are loc o confruntare de opinii, o tabără susţinând că salariile n-au crescut în februarie, iar alta că inflaţia a mâncat creşterea salarială, susţinerile ambelor tabere sunt infirmate de datele statistice.

Inflaţia, în februarie, a fost de numai 0,3%. Cele mai multe preţuri, inclusiv la pâine, la lapte, la carne şi la multe alte produse de bază, nu au pus consumatorii pe jar. Rata mare pe 12 luni din februarie, de 4,7%, e doar efectul creşterii câtorva preţuri administrate începând din octombrie 2017.

Gaz peste foc au turnat, întâi şi întâi, combustibilii. După ce în două rate, la 15 sep­­tembrie şi la 1 octombrie, s-a reintrodus acciza eliminată la

1 ianuarie 2017, preţurile combustibililor au luat-o la deal: 2,19% în septembrie, 3,47% în octombrie, 2,78% în noiembrie, 1,02% în decembrie şi 2,42% în ianuarie 2018. În octombrie 2017 a fost declanşată creşterea în lanţ a unor preţuri administrate la gaze, la energie electrică şi la energie termică. Toate cu mult peste media inflaţiei. Şi determinând inevitabilul efect de scară asupra preţurilor generale, ce se va resimţi în întregul an 2018.

Pentru cei care cred că inflaţia e „manufacturată” de BNR, cu alte cuvinte că BNR este vinovată de creşterea preţurilor de consum, voi relua un exemplu semnificativ privind formarea inflaţiei. În ianuarie 2010, când România intrase în al doilea an de recesiune, inflaţia lunară mare, de 1,68 la sută, nu exprima vreo slăbiciune a politicii monetare. Accizele la ţigări, la alcool şi la combustibil au umflat rata inflaţiei. Iar în iulie 2010, când rata lunară a urcat la un nivel extrem de înalt, de 2,58 la sută, motivul n-a fost altul decât creşterea TVA cu 5 puncte procentuale. Rata anualizată a sărit atunci de la 4,38 la sută la 7,14 la sută. Efectul statistic al acelei creşteri (efectul de bază) a fost resimţit timp de douăsprezece luni.

Inflaţia, în România, aşa cum reiese şi din exemplul dat, din 2010, nu mai are cauze monetare. Conduita politicii monetare a rămas însă prudentă. O dovadă de prudenţă, atunci, dar şi acum, fiind gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Căci BNR, în bătălia cu inflaţia, n-a mizat niciodată, nu mizează nici acum doar pe o singură carte. Banca Centrală a contrabalansat dobânda de politică monetară, în creştere în 2018 pentru a atenua inflaţia, cu alte câteva cărţi, între care gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Dacă însă, între mii de preţuri, evident cuminţite, numai câteva preţuri lasă impresia de nervozitate inflaţionistă şi strică media generală, desigur ponderată, mai putem vorbi despre o inflaţie în adevăratul sens al cuvântului? Datele statistice, comunicate de INS miercuri, 11 aprilie, fac lumină în ceea ce priveşte creşterea modică a salariului mediu net cu numai 0,1%. Cauza fiind raportarea la ianuarie 2018, lună în care a continuat acordarea de premii, ajutoare în natură şi ajutoare băneşti, care au încărcat câştigul salarial. Inflaţia în februarie fiind şi ea în scădere, de numai 0,3 la sută, nu avea cum să muşte din creşterea salarială.

Decembrie 2016 a fost cea din urmă lună cu rată anualizată negativă: minus 0,5 la sută. După numai o lună, în ianuarie 2017, rata anualizată a început să urce. Şi a urcat până unde ne-am dorit: la 1,8 la sută în septembrie. Aproape, deci, de 2 la sută. Toate ţările lumii socotesc că la acest nivel, în jur de 2 la sută, mişcarea preţurilor este optimă. Dacă însă, în toamna lui 2017, inflaţia a continuat să urce şi a urcat din octombrie până în prezent, nu există niciun motiv ca Banca Naţională să-şi asume acest puseu inflaţionist. Politica monetară a BNR nu „manufacturează” inflaţie; doar o calmează.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.04.2018

 
Cuvinte cheie:
Adrian Vasilescu
, BNR
, inflaţia
, creşteri salariale
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide