Guvernatorul BNR s-a întâlnit marţi după-amiază cu presa, pentru a prezenta măsurile adoptate de consiliul de administraţie. Relevant, mai cu seamă, este faptul că în comunicatul dat publicităţii s-a sugerat (iar guvernatorul, la întâlnirea cu presa, a confirmat) că măsurile de politică monetară nu se reduc doar la rata dobânzii-cheie, ci privesc un ansamblu de instrumente. Citez: „CA al BNR a hotărât: 1) reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2 la sută pe an de la 2,25 la sută; 2) îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) reducându-se la 3,75 la sută pe an de la 4,25 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit menţinându-se la 0,25 la sută; 3) gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
4) menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit“.
Notez ca fapt extrem de important că mesajele transmise ieri opiniei publice, clasei politice şi cercurilor economice de către BNR nu au fost ocazionate de vreo împrejurare excepţională, de ultim moment. Banca Naţională a stabilit încă de la începutul anului calendarul şedinţelor de politică monetară din cele 12 luni ale anului în curs. Iar comunicatul făcut public după şedinţa de ieri a consiliului de administraţie scoate în relief mai mulţi factori care vor însoţi corabia cu însemnele „PIB-ul României“ în apele repezi ale anului 2015. Doi dintre aceşti factori sunt extrem de importanţi: riscurile şi incertitudinile. Analizele experţilor din BNR, validate de consiliul de administraţie, susţin că de aici încolo, până la sfârşitul anului, între tovarăşii de drum ai creşterii economice sunt şi vor fi atât riscuri, cât şi incertitudini. Problema fiind cum va reuşi economia noastră să-şi organizeze călătoria în 2015 în aşa fel încât să obţină un PIB sănătos, cu un ritm de creştere sustenabil, făcând faţă riscurilor şi incertitudinilor cu care se confruntă în acest timp nu doar România, ci şi lumea întreagă. Iată de ce, întrebat dacă România intră în faza încheierii ciclului de reducere a ratei de politică monetară, guvernatorul BNR a răspuns: „Nu confirm, dar nici nu infirm!“… Comunicatul de ieri motivând: „Incertitudinile asociate acestei perspective provin atât din mediul extern – fiind generate în principal de tensiunile geopolitice regionale, de situaţia din Grecia şi din zona euro şi de accentuarea divergenţei dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume –, cât şi din mediul intern“.
Dar care sunt certitudinile? Comunicatul BNR pleacă de la strânsa legătură între ratele inflaţiei şi dinamica dobânzii-cheie, subliniind că dovada supremă a corectitudinii deciziei privind reducerea dobânzii-cheie este menţinerea ratei anuale a inflaţiei sub limita de jos a intervalului de ţintire. Cu menţiunea „concomitent cu apariţia unor semnale privind oprirea declinului semnificativ (al inflaţiei – n. a.) din perioada precedentă“. Dovadă că în perioada care urmează nu avem de ce să ne temem de vreun fenomen deflaţionist. În acelaşi timp, un coridor al ratelor inflaţiei sub 1 punct procentual – rata anuală a inflaţiei de 0,4 la sută şi cea medie anuală de 1,0 la sută, lângă rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană, de 1,2 la sută – indică o apropiere semnificativă a tuturor acestor rate. La care se adaugă creşterea PIB-ului în condiţiile continuării sporului consumului final şi ale unei contribuţii favorabile, pentru prima dată în ultimii doi ani, a formării brute de capital fix. Realitate care sugerează consolidarea tendinţei de creştere economică în perioada următoare.
