Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Cearta juriştilor ar putea fi de bun augur

Adrian Vasilescu, BNR: Cearta juriştilor ar putea fi de...
16.02.2017, 00:06 781

Ne-am rătăcit, timp de prea mulţi ani, în iluzia amară că am putea să valorăm în ochii lumii mai mult decât valorează educaţia în ochii comunităţii noastre de 19 milioane de suflete. Deşi, în această ordine a ideilor, lumea e de neînduplecat. Prestigiul şi educaţia merg mână în mână.

Anul trecut, în vară, Comisia Europeană ne-a pus în faţă o oglindă, ca să vedem, să reflectăm şi să acţionăm: în topul european al educaţiei economice ocupăm ultimul loc. Iar feedbackul acestui tablou nu are cum să nu ne îngrijoreze. Căci, în Uniunea Europeană, între cele 28 de ţări membre, noi ocupăm locul 27 în topul bunăstării, în împrejurarea în care de cele 26 de ţări de dinaintea noastră ne despart nu numai limite tehnologice, dar şi limite culturale, prejudecăţi sociale, neobişnuinţa de a înota în apele repezi ale economiei globale. De aici decalajele. Iar urcarea ţării noastre pe locuri din faţă, în poziţiile 26, 25 sau mai sus, nu va fi posibilă fără integrarea prin educaţie în ordinea globală şi în noua aspiraţie europeană de competitivitate.

Dacă vrem să obţinem în economie, cât mai repede, nu doar un ritm care să grăbească creşterea economică, la care de fapt am şi ajuns, ci şi un PIB sustenabil, cu o structură nouă, cu valori adăugate care să genereze bunăstare pentru o mai mare parte a populaţiei, una dintre marile condiţii este o schimbare radicală în procesul educaţional. Este cert că prosperitatea gândită şi proiectată în laboratoarele tehnicienilor, şi cantonată în decizii politice, nu poate deveni un bun al societăţii fără antrenarea întregii populaţii active. Iar calea cea mai sigură, verificată în lunga experienţă evolutivă a omenirii, este învăţarea. Doar un public bine informat şi bine edu­cat totodată se poate angaja într-un parte­neriat efectiv cu statul şi cu com­paniile în procesul creşterii economice.

Am amintit, în două comentarii precedente, cât de importantă pentru societatea românească este demararea unui program prin care să facă din 2017 anul intensificării educaţiei economice. Iată însă cum, în aceste zile, când dezbaterile referitoare la modificările Codului penal au luat o turnură nouă după sentinţa Curţii de Apel de la Alba Iulia, prin care unui funcţionar public condamnat pentru abuz în serviciu i s-a şters pedeapsa în baza unei decizii din 2016 a Curţii Constituţionale,  a apărut pe rol şi cerinţa intensificării educaţiei juridice. Sub multiple aspecte.

Un aspect, desigur de o deosebită importanţă, îl constituie nevoia de a avea legi clare, care să nu ceară eforturi de interpretare. Sau să nu confirme butada că unde sunt doi jurişti vor fi avansate trei păreri. L-am citat, cu ceva timp în urmă, pe Hegel, cu o celebră aserţiune din „Filosofia dreptului“, şi iată-mă incitat acum să repet gestul. Scria filosoful: „A cocoţa legile sus, cum făcea Dionysios Tiranul, ca să nu le poată citi nimeni, sau a le ascunde în texte încâlcite este una şi aceeaşi injustiţie”. Parafrazându-l pe Goethe – un nume din lungul şir de mari gânditori care au scris despre importanţa repetiţiei în comunicare – mă văd îndreptăţit să subliniez că şi dacă voi repeta încă de o mie de ori acest adevăr încă nu va fi prea mult. Căci legile noastre sunt, în mare parte, pline de texte încâlcite, cum remarca şi fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Cred, totuşi, că cearta juriştilor din aceste zile, în legătură cu art. 31 din Legea 47/1992, privind funcţionarea Curţii Constituţionale, ar putea fi de bun augur. Pentru că, atent la această ceartă, publicul a avut ocazia să extragă învăţăminte utile.

Într-un alt plan, nu au cum să fie de bun augur dezbaterile pe teme de drept în care sunt invitaţi cu obstinaţie formatori de opinie cu notorietate, dar… fără nicio legătură cu dreptul. Numeroşi analişti, profesori universitari sau politicieni, fără pregătire juridică, s-au apucat să explice – răspunzând întrebărilor unor moderatori – cum şi când ar fi trebuit să fie modificat Codul penal, după decizia din 2016 a Curţii Constituţionale. Şi, vorbind în afara cerinţelor legii, au produs derută. Sau confuzie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO