Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: De ce „a îngheţat“ BNR dobânda-cheie la 2,50 la sută

Adrian Vasilescu, BNR: De ce „a îngheţat“ BNR...

Autor: Adrian Vasilescu

07.11.2018, 00:04 469

Vechiul dicton, în continuare actual, potrivit căruia „bancherul îţi dă umbrela când e soare şi ţi-o ia când plouă“, e desigur o metaforă. O figură de stil bine ţintită, din care răzbate un adevăr semnificativ: acela că, în relaţiile cu băncile, oricare ar fi clientul, o ţară, o companie sau o familie, politica de creditare se înăspreşte când vremea e urâtă şi devine mai relaxată când norii se risipesc. Parafrazând acest aforism, vom constata că mişcarea dobânzii de politică monetară a băncii centrale poate fi comparată cu umbrela bancherului comercial, care se închide ori se deschide după cum se schimbă vremea. Dacă marţi, 6 noiembrie, deci, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să menţină neschimbată dobânda de politică monetară – pe care de altfel n-a mai mişcat-o de la sfârşitul primăverii, după ce din ianuarie până în mai o urcase de trei ori, cu câte 0,25 de procente, de la 1,75 la 2,50 la sută – înseamnă că „buletinul meteo“ anunţă îndreptarea vremii în câmpul inflaţiei.

Decembrie 2016 a fost cea din urmă lună cu rată anualizată negativă: minus 0,5 la sută. De atunci şi până în vara lui 2018, necontenit, vremea s-a tot schimbat. În ianuarie 2017, rata anualizată a început să urce. Şi a urcat până unde ne-am dorit: la 1,80 la sută în septembrie 2017. Aproape, deci, de 2 la sută. Cum însă, în toamna lui 2017, inflaţia a continuat să urce şi a urcat prea mult din octombrie până în decembrie, apoi din ianuarie până în mai 2018, banca centrală s-a văzut nevoită să intervină. Mai cu seamă că a fost turnat cam mult gaz peste focul inflaţiei.

După ce, în două rate, a fost reintrodusă acciza eliminată la 1 ianuarie 2017, iar din octombrie 2017 a urmat creşterea în lanţ a unor preţuri reglementate la gaze, la energie electrică şi la energie termică, s-a produs inevitabilul efect de scară asupra preţurilor generale. Era, prin urmare, în firea lucrurilor ca, în primul semestru din 2018, când inflaţia anuală s-a tot dus în sus, Banca Naţională să fi recurs la trei creşteri succesive ale dobânzii-cheie. În toată lumea, din America până în Japonia, când inflaţia îşi face de cap, băncile centrale ţin scara ca să urce dobânzile.

Dacă, marţi, BNR a decis să menţină dobânda-cheie (dobânda de politică monetară) la 2,50 la sută e un semn de încredere dat societăţii, în general, că dezinflaţia va fi consolidată în acest ultim trimestru al anului curent şi în anul viitor. Fără să ridice însă consemnul de prudenţă pentru politica monetară. Dovada: „menţinerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50 la sută pe an“ şi, totodată, „păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit“. Căci Banca Naţională, în bătălia cu inflaţia, n-a mizat niciodată, nu mizează nici acum doar pe o singură carte. Iată de ce, şi acum, contrabalansând dobânda de politică monetară, „îngheţată“ deliberat, cu alte câteva cărţi, între care menţinerea relativ ridicată a ratei rezervelor minime obligatorii, o face pentru că reactivarea unor riscuri e oricând posibilă.

Analizele de specialitate arată că „filtrul“ BNR funcţionează. Şi asta pentru că, în confruntarea cu inflaţia, banca centrală nu s-a limitat la avertismente publice. Şi nici la câteva decizii. A elaborat o strategie în contra­partidă, promovând o politică monetară care nu lăsa loc nici pentru relaxări inutile şi nici pentru restricţii inutile. Având grijă să nu sufoce eco­nomia şi să nu blocheze accesul po­pu­laţiei la credite. Iar dacă, deşi in­flaţia a urcat până la 5,40 la sută, rata dobânzii-cheie a fost (şi este) păs­trată la numai 2,50 la sută, motivul este întemeiat: dobânzile la credite (inclusiv rata ROBOR) „sunt unde tre­buie“, cum a subliniat guvernatorul BNR la întâlnirea cu presa, în timp ce „ex­cesul sau deficitul de lichiditate în sistemul bancar sunt fenomene temporare“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO