Adrian Vasilescu, BNR: Inflaţia: esenţe şi aparenţe

14 oct 2015 Autor: Adrian Vasilescu

Noua paradigmă a mişcării preţurilor, conturată relevant din datele comunicatului de luni al INS, este în multe privinţe înşelătoare. Aşa se şi explică, probabil, faptul că jocul esenţelor şi aparenţelor, ce imprimă câteva note inedite fenomenului inflaţionist în toamna acestui an, a rămas neobservat.

Adevărul este că din septembrie 2014, de când inflaţia tot coboară, excepţie făcând luna mai a acestui an, când s-a înregistrat o creştere pe 12 luni cu un punct procentual, mişcarea preţurilor preocupă tot mai puţin mass-media. Ideea – pe care o socotesc greşită – fiind aceea că preţurile care nu aleargă în galop nu interesează publicul.

Un timp, începând din luna iunie a acestui an, părea incitantă opusul inflaţiei: deflaţia. După ce preţurile au pornit să înregistreze valori anuale negative, şi-au făcut repede loc comentarii potrivit cărora un timp îndelungat, de aici înainte, vom avea de-a face cu deflaţie, fenomen mult mai grav decât inflaţia. Tema a prins, interesul a crescut, numai că o serie de confruntări de idei a ajutat publicul să înţeleagă că nu orice scădere a preţurilor înseamnă deflaţie. Şi că, începând din iunie 2015, interferenţa scăderilor de preţuri la alimente cu creşterea consumului de alimente numai deflaţie nu înseamnă. Cauza scăderii preţurilor fiind reducerea TVA la alimente, începând de la 1 iunie 2015, de la 24 la sută la 9 la sută. Deflaţia loveşte în producători, cărora reducerile de preţuri le micşorează veniturile şi-i descurajează să mai aducă mărfuri pe piaţă. Or, începând din iunie, producătorii şi comercianţii chiar şi-au mai adăugat câteva procente la câştig, profitând de măsura reducerii TVA, în timp ce pierderi a suferit în exclusivitate bugetul statului. Fapt fără vreo legătură cu deflaţia.

Şi iată, comunicatul INS de luni vine cu o confirmare: nu avem de-a face cu deflaţie. Tabloul mărfurilor alimentare şi-a schimbat deja înfăţişarea în septembrie, faţă de august, rata lunară a inflaţiei părăsind teritoriul negativ şi executând un salt spectaculos de la minus 0,51 la plus 0,90. O creştere, aşadar, cu mai mult de un procent. Faptul că, în acelaşi timp, rata creşterii generale a preţurilor la nivelul a 12 luni a rămas în teritoriul negativ, la minus 1,71 la sută, fiind numai un efect statistic. Fiindcă reducerea TVA la alimente, cu 15 puncte procentuale, continuă să-şi producă efectul.

Desigur, aici ar putea să intervină un contraargument, legat de rata inflaţiei lunare (septembrie faţă de august) la mărfuri nealimentare, care este negativă. S-ar putea chiar susţine că nu e un fapt întâmplător, fiindcă şi luna trecută mărfurile nealimentare au înregistrat o rată negativă: minus 0,54 la sută. Iar în septembrie, această tendinţă chiar dacă s-a diminuat, deplasându-se de la minus 0,54 la numai minus 0,15 la sută, ea acţionează în continuare în teritoriul negativ. Dar şi aici ne lovim de o aparenţă. Pentru că esenţa e alta: şi în august, şi în septembrie, tabloul general al mărfurilor nealimentare a înregistrat creşteri sănătoase de preţuri la marea majoritate a produselor. De unde atunci media generală negativă? Trei poziţii au ieşit din rând, stricând media, atât în august, cât şi în septembrie: articolele medicale, medicamentele şi combustibilii. Şi dacă, în ceea ce priveşte primele două poziţii menţionate, articolele medicale şi medicamentele, scăderile de preţuri sunt modice, de minus 0,02 la sută la ambele, în schimb la combustibili scăderea este semnificativă: minus 1,36 la sută. Conjugând minusul de 1,36 la sută cu ponderea foarte mare a acestei poziţii în tabloul general al tuturor preţurilor, de 809 puncte, vedem şi cauza ratei negative de minus 0,15 la sută a preţurilor la mărfurile alimentare. Nici vorbă, deci, de deflaţie.

Al treilea tablou al preţurilor de consum, cel al serviciilor, rămâne în continuare în teritoriul pozitiv, înregistrând o creştere a preţurilor şi tarifelor de 0,13 la sută în septembrie faţă de august. O singură poziţie din acest tablou are tentă negativă – minus 0,01 la sută la plata cazării în unităţi hoteliere – dar rezultatul este nesemnificativ în planul inflaţiei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.10.2015

 
Cuvinte cheie:
Adrian Vasilescu
, BNR
, opinie
, Inflaţia
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide