Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Prin câte voci vorbeşte Banca Centrală?

Adrian Vasilescu, BNR: Prin câte voci vorbeşte Banca...
04.10.2019, 00:04 1357
Când vorbeşte Banca Naţională, o face prin rapoarte şi comunicate elaborate de departamentele de specialitate, analizate apoi în comitetele permanente alcătuite potrivit legii şi aprobate, înainte de a fi date publicităţii, de Consiliul celor nouă. Sau prin vocea guvernatorului, în conferinţe de presă, în conferinţe şi dezbateri publice, în interviuri. Ori, sub dictatul evenimentelor, prin vocea purtătorului de cuvânt, care exprimă poziţia oficială a conducerii acestei instituţii fundamentale a ţării.

Viaţa i-a impus băncii noastre centrale să devină o „trilaterală“. Să acţioneze deci întâi şi întâi ca autoritate de politică monetară şi valutară. Şi să  fie, în egală măsură, centru de cercetări monetare, să facă studii care să asigure substanţa teoretică pentru întreaga activitate practică a instituţiei. În plus, să-şi asume şi rolul de şcoală de educaţie financiară. Din această perspectivă, având în vedere cerinţele timpului prezent şi nu pe acelea ale vremurilor apuse, Banca Naţională vorbeşte prin toate vocile care sunt pregătite să aibă o comunicare deschisă şi competentă cu publicul, cu societatea în general.

Cum am scris săptămâna trecută, în spaţiul şi timpul acestei trilaterale nu s-au aliniat planetele, ca toate vocile să se adreseze publicului după un punctaj unic. Aici lucrează specialişti care sunt profesori şi le vorbesc studenţilor, cadre universitare; sunt cercetători de anvergură; sunt autori de cărţi, de studii, de analize de referinţă; totodată sunt invitaţi să ţină prelegeri în cadrul stagiilor de pregătire a profesorilor care predau economia în licee. Nu mă voi feri să spun că la BNR densitatea de creiere e foarte mare. Se întâmplă, aşa cum e şi firesc, ca opiniile exprimate de aceste voci, care ajung în circuitul public fie prin cărţi, conferinţe, dezbateri, fie de pe bloguri personale sau conturi de „Facebook“, să nu semene întotdeauna cu poziţiile oficiale ce poartă „ştampila“ Băncii Naţionale. Dar asta nu înseamnă că autorii acestor opinii ştiu  ceea ce BNR nu ştie ori nu vrea să spună! Dacă guvernatorul, într-o conferinţă de presă, spune că „stăm cu arma la picior“, iar Lucian Croitoru scrie pe blog că, în caz că vine recesiunea, ar fi bine ca salariile bugetarilor să fie îngheţate, de aici nu se desprinde vreun motiv pentru admonestări publice!

Repet ce am mai spus: poziţiile oficiale fundamentate de Banca Naţională nu se nasc din opinii trase la şapirograf. Ci din nenumărate puncte de vedere divergente. Şi din confruntări aprinse. Pe masă sunt aceleaşi informaţii. Dar interpretările pot fi diferite. Interpretările pot fi multe, dar poziţia oficială, care exprimă judecata finală, trebuie să fie una singură. Dacă guvernatorul spune că „stăm cu arma la picior“ nu înseamnă că analizele arată o stare de pace, iar BNR se pregăteşte să ia poziţie de tragere. Dar, cum afirma recent şeful Băncii Centrale a SUA, în lumea de azi, vulnerabilă şi riscantă, băncile centrale se lovesc de evenimente cu care nu au mai avut de-a face şi sunt nevoite să înveţe din mers să le facă faţă! Să fie pregătite să le facă faţă!

BNR stă cu arma la picior, fiind pregătită să intervină în pieţe, să emită reglementări, unele sub formă de norme, altele fiind ordine sau circulare, toate având caracter obligatoriu. Astăzi însă, când a devenit stringentă nevoia de a conferi prestanţă, anvergură şi eficienţă comunicării în clar cu publicul, e nevoie ca mai întâi să fie structurat, iar apoi continuu restructurat cercul virtuos al educaţiei financiare în care s-a angajat, emoţional şi totodată raţional, Banca Naţională a României. Cultura economică poate să mişte ţara“ şi chiar o mişcă dacă este bine făcută. Iar ca să fie bine făcută nu poate să fie rezumată la comunicate oficiale. N-ar prinde şi deci n-ar avea rost.

Şcoala de la Banca Naţională are studii profunde ce reliefează adevărul că veniturile, dacă nu sunt însoţite de creşteri corespunzătoare de productivitate şi competitivitate, provoacă şi ele turbulenţe majore. Dacă vocile neoficiale din BNR susţin această idee înseamnă că aici e un tărâm unde se impun corecţii. Normal ar fi, prin urmare, ca dialogul public cu aceste voci să fie intensificat, nu curmat. Din amplificarea dialogului, ca şi din confruntarea opiniilor, toţi vom avea de câştigat. Societatea în ansamblu va avea de câştigat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO