Al patrulea preşedinte al României de la Revoluţie încoace a depus jurământul şi şi-a preluat mandatul într-o atmosferă încărcată de atât optimism cât România nu a mai cunoscut de 25 de ani.
Sondajele de opinie îl creditează pe Klaus Iohannis cu un nivel mediu de încredere de 70%, mai mare decât al tuturor preşedinţilor de dinaintea sa.
„Dacă aşteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau să dărâm această îndoială“, a anticipat ieri preşedintele.
Klaus Iohannis a preluat mandatul de preşedinte după 10 ani în care România a fost condusă de un om autoritar, „jucător“, cum i-a plăcut să-şi spună, Traian Băsescu. În aceşti 10 ani de „epocă Băsescu“, Româna a cunoscut un avânt fără precedent, cu creşteri economice de 6-7%, în anii 2004 - 2008, dar şi o prăbuşire cum nu mai întâlnise, cu o cădere a PIB-ului de 9% în 2009. Revenirea a fost atât de grea încât vorbim acum de o ţară cu un nivel de aşteptare uriaş. Aceasta este sfidarea căreia trebuie să-i facă faţă începând chiar de azi preşedintele Klaus Iohannis.
În faţa noului preşedinte se aştern ani dificili. Criza economică cumplită nu şi-a resorbit efectele, relaţiile geopolitice sunt mai complicate decât acum zece ani, iar în timpul mandatului lui Klaus Iohannis România ar trebui să adere şi la zona euro – o sfidare uriaşă ca şi adererea la UE petrecută în mandatul fostului preşedinte Traian Băsescu. „Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de preşedinte, România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să îşi găsească în sfârşit loc stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul. Nu calmul aparent dat de absenţa dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnarea. Ci calmul dat de libertatea de a alege, pentru că există opţiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare îşi face treaba şi de convingerea că împreună suntem puternici“, a spus ieri preşedintele Iohannis.
