Scăderile sunt puse pe seama incertitudinii fiscale. Firmele nu ştiu cum vor fi calculate salariile anul viitor, dacă vor creşte sau vor scădea cheltuielile cu contribuţiile sociale, iar atacurile la adresa Pilonului II de pensii afectează percepţia investitorilor.
Pe frontul bancar dobânda Robor la trei luni, de referinţă pentru majoritatea creditelor în lei, urcase ieri la 1,87% pe an, chiar dacă BNR a intervenit în piaţă în şedinţa din 30 octombrie printr-o injecţie de lichiditate prin licitaţie repo de 4,1 mld. lei, a patra doar în luna octombrie. Un analist vede Robor la 2% la finele anului, iar o voce pesimistă indică un nivel de 5% în următoarele şase luni.
Rareş Nilaş
Cursul de schimb flucutează la 4,59 lei şi mai are doar câţiva paşi pentru a urca la 4,6 lei, iar un analist îl vede chiar la 4,8 lei până la închiderea acestui an, adică în doar două luni. Pe piaţa de capital, cel mai pesimist analist se aşteaptă la o scădere a BET de 10% doar în două luni, altul spune că un factor concret de influenţă va fi legat de viitorul fondurilor Pilon II, cei mai activi investitori de la bursă şi tot mai prezente pe agenda din spaţiul public, iar un altul dă o creştere de circa 2% în două luni.
O schiţă sumbră şi dură a situaţiei economice actuale din România, creionată prin prisma unora dintre pilonii fundamentali: trend de scădere al bursei, dobânzi la credite la maxime şi un curs leu-euro care ar putea atinge 4,6 lei, cum nu a mai fost din 2012 încoace. De unde provin toate aceste elemente şi ce urmează?
„Politicile fiscale şi salariale greşite ale guvernului, aşteptările de majorare a unor taxe şi incertitudinile legislative au un impact negativ asupra potenţialului de creştere al pieţei din România“, explică analistul economic Dragoş Cabat. El spune că reducerea contribuţiilor la Pilon II de pensii a scăzut şi mai mult aşteptările privind potenţialul de creştere al pieţei româneşti.
