Eveniment

Alegeri parlamentare 2016. Oamenii de afaceri: Sperăm ca PSD să-şi respecte promisiunile şi să ţină cu businessul românesc

Alegeri parlamentare 2016. Oamenii de afaceri: Sperăm ca...

Autor: Iulian Anghel, Mirabela Tiron, Liviu Popescu

13.12.2016, 00:07 7602

Victorios în alegeri cum nu a fost niciunul dintre predecesorii săi din epoca de glorie a lui Ion Iliescu încoace, Liviu Dragnea a promis că-şi va îndeplini toate din multele promisiuni electorale cuprinse în programul cu care partidul său a câştigat alegerile.

PSD a câştigat duminică în ale­ge­rile legislative 45% din voturile celor şapte milioane de alegători care s-au prezentat la urne. Însă calculele par­tidului arată că nu poate forma singur o majoritate după redis­tri­buire, lip­sindu-i în jur de nouă voturi din ma­joritatea simplă necesară în Par­lament, de 233 de voturi. Prin u­mare, va trebui să facă o alianţă cu ALDE.

 

„Aştept de la noua guvernare să îşi respecte promisiunile, să fie mai orien­taţi către interesele antre­pre­no­rilor locali şi să prezinte mai puţin ser­vilism către multinaţionale, am­ba­sa­de şi alte state. Să treacă la lucruri serioase, să vedem măsuri şi să nu dea salarii degeaba“, comentează Valer Blidar, care controlează fabrica de vagoane Astra Vagoane Călători din Arad.

 

PSD a câştigat zdrobitor. Care sunt şansele lui Liviu Dragnea să ajungă el prim-ministru

 

Este încă o întrebare care nu are răspuns. În mod firesc, şeful partidului care a câştigat alegerile ar trebui să fie desemnat de preşedintele ţării să formeze guvernul – Liviu Dragnea în cazul de faţă, şeful PSD, care a condus partidul spre un scor uluitor – 45% din voturi.

PSD a obţinut sub bagheta lui Liviu Dragnea, cel mai bun scor al partidului din 1990 încoace (alegerile din mai 1990 când FSN, neavând competitori reali, a luat spre 80% din voturi). Acelaşi Liviu Dragnea are însă o condamnare cu suspendare tot pentru implicarea într-un episod în care oamenii au fost chemaţi la urne – referendumul pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, în 2012.

Dragnea a ghidat atunci partidul, a mobilizat electoratul împotriva adversarului (un fost apropiat cu mulţi ani în urmă), dar judecătorii au spus că el a încălcat legea şi l-au condamnat la o pedeapsă de doi ani cu suspendare. Acum „condamnatul“ a câştigat alegerile, dar nu poate ajunge premier pentru că o lege votată în 2001, când la putere era tot PSD, spune că un condamnat penal nu poate face parte din guvern.

Ce va face PSD, va modifica legea ca Dragnea să ajungă premier, cum ar fi fost normal dacă nu ar fi fost această condamnare sau această lege?

Ce va face preşedintele Klaus Iohannis care trebuie să propună Parlamentului un premier din rândul formaţiunii câştigătoare sau al partidelor care s-au decis pentru o majoritate parlamentară?

Preşedintele poate să-l propună pe Dragnea premier, dar o astfel de nominalizare ar putea ajunge la Curtea Constituţională fie imediat după nominalizare sau chiar după ce Dragnea ar ajunge premier. Ce se va întâmpla dacă el ar trebui să demisioneze, în cazul în care Curtea ar constata că prezenţa sa în guvern este ilegală? Constituţia nu-i interzice lui Dragnea să fie premier, pentru că justiţia nu i-a interzis să ocupe funcţii în stat. Dar legea îi interzice. Constituţia are însă întâietate în faţa legii. Dar ce s-ar întâmpla încă din primele zile de guvernare cu imaginea PSD şi cu relaţiile sale externe dacă legea, considerată una anticoruptie, ar fi modificată ca Dragnea să ajungă premier? Cu siguranţă juriştii PSD caută acum soluţii.

Înainte de alegeri liderul PSD a spus că partidul său nu va modifica legea cu pricina. Însă, în bună măsură, declaraţiile au fost foarte ambigue. Dragnea a lăsat să se înţeleagă că-şi doreşte în continuare fotoliul de prim-ministru. Nu a spus-o însă clar şi nici nu a nominalizat o altă persoană.

PSD a câştigat enorm faţă de următorul competitor – PNL -, dar calculele partidului arată că nu poate face singur majoritatea. Va trebui să facă alianţe, cel mai probabil cu ALDE, partidul fostului premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu. Care şi el s-a arătat dispus să fie prim-ministru. PSD a obţint însă 45% din voturi, faţă de 6% ALDE. Tăriceanu nu are cum să pretindă o astfel de funcţie acum şi cu siguranţă PSD nu i-o va da. Zilele însă trec, iar izbânda PSD este una amară, cel puţin pentru unul dintre cei mai importanţi oameni din acest partid. Iulian Anghel

iulian.anghel@zf.ro

 
 

Câştigătorul nu face majoritatea

PSD va avea în viitoarea legislatură 224 de mandate de parlamentari, sub majoritatea simplă de 233, potrivit calculelor social democraţilor, citate de Mediafax

În cursul dimineţii de ieri, când PSD contabiliza 46% din sufragii, surse din formaţiune creditau ideea că partidul ar avea, după redistribuire, cu patru mandate peste majoritatea parlamentară din viitoarea legislatură. În actuala legislatură sunt 464 de mandate, majoritatea fiind asigurată de 233 de parlamentari.

♦ UDMR a câştigat în judeţele majoritar maghiare: Harghita (85%), Covasna (74,4%), Satu Mare (40%) şi Mureş (38,7%).

♦  PNL a pierdut fiefuri pe care le credea „tradiţionale” precum Timiş unde PSD a avut 37% din voturi, faţă de 27% PNL.

♦  În Timiş. PSD obţinute mai multe voturi decât PNL, pentru prima dată după '89. Pentru prima dată după anul 1989, PSD se află pe primul loc în Timişoara, oraş condus de liberalul Nicolae Robu, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, depăşind PNL, în timp ce la nivelul judeţului Timiş, tot social-democraţii au obţinut cele mai multe voturi, PSD a obţinut 28% din voturi pentru Camera Deputaţilor şi peste 29% pentru Senat. PNL a obţinut pentru Camera Deputaţilor 25% din voturile, iar pentru Senat – 27%.

 
 

Ce propuneri economice au cele două partide care vor forma viitorul guvern

 

Partidul Social Democrat (PSD)

♦ Creşterea salariului minim brut de la 1.250 lei (925 de lei net) în prezent la 1.750 de lei brut (1.270 de lei net) în 2020

♦ Creşterea punctului de pensie de la 871,1 lei în prezent la 1.400 de lei în 2020

♦ Eliminarea impozitului pe venit de 16% începând din 2018 pentru salariaţii care au sub 2.000 de lei brut pe lună

♦ Scăderea impozitului pe venit  de la 16% la 10%  tot din 2018 pentru cei cu un salariu brut lunar de peste 2.000 de lei

♦ Pensionarii care au mai puţin de 2.000 de lei brut pe lună vor beneficia de reducerea  impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2017, iar cei care depăşesc 2.000 de lei brut pe lună vor avea impozitul redus de la 16% la 10%. Aceste măsuri sunt însoţite şi de scăderi sau eliminări preconizate ale contribuţiilor (CAS, CASS, şomaj, concedii etc.), urmând ca pensionarii să nu mai plătească contribuţiile la sănătate

♦ Eliminarea impozitului pe venit pentru cei care desfăşoară activităţi independente şi realizează venituri mai mici sau egale cu 24.000 de lei anual şi scăderea impozitului de la 16% - cât este în prezent - la 10% pentru cei care realizează venituri de peste 24.000 de lei anual

♦ Eliminarea impozitului pe venitul agricol de la 1 ianuarie 2018, precum şi impozitul pe autoturisme (capacitatea cilindrică mai mică de 1.600 centimetri cubi), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă

♦ Scăderea TVA de la 20% la 18% la 1 ianuarie 2018

♦ Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaţionale.

 

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

♦ Crearea a 500.000 de noi locuri de muncă

♦ O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB

♦ Utilizarea Fondului de Investiţii şi Dezvoltare,  cel puţin 10 miliarde de euro, şi a ajutoarelor de stat, de cel puţin 2 miliarde de euro, ca mo­dalitate de stimulare a capitalului românesc

♦ Creşterea investiţiilor străine de la 3 miliarde de euro în prezent la cel puţin 5 mil. euro

♦ Salariul mediu va ajunge de la 2.000 de lei net în prezent la 3.000 de lei net în 2020, iar pensia medie va ajunge la 1.500 de lei net

♦ Acordarea a 50.000 de euro românilor din diaspora care se întorc în ţară şi îşi deschid afaceri

♦ Înfiinţarea programului Prima afacere care va fi scutită de impozitul pe venitul salarial şi de contribuţiile sociale datorate de angajator şi de impozitul pe dividende pentru o perioadă de trei ani

♦ Construirea a 20.000 de locuinţe în perioada 2016 – 2020 care vor putea fi achitate prin credite de tip ipotecar.

 

Ce spun antreprenorii despre rezultatul alegerilor

 

Viitoarea guvernare trebuie să dea drumul la investiţii

Valer Blidar, care controlează fabrica de vagoane Astra Vagoane Călători din Arad, cu afaceri de 22 milioane de euro.

„Era cumva previzibil rezultatul acestor alegeri. Aştept de la noua guvernare să dea drumul la investiţii, să ne asigure condiţii de participare la licitaţii, fără să mai caute îngrădiri sub presiunea altor state, să încurajeze producţia locală, să susţină antreprenorii locali. Să îşi respecte promisiunile, să fie mai orientaţi către interesele antreprenorilor locali şi să prezinte mai puţin servilism către multinaţionale, ambasade şi alte state. Să treacă la lucruri serioase, să vedem măsuri şi să nu dea salarii degeaba.“ Mirabela Tiron

 

Să facă tot ce au declarat şi au promis

Radu Enache, proprietarul lanţului hotelier Continental Hotels, cu afaceri de 102  milioane de lei şi 2.000 de camere hoteliere în România.

„Aştept să se trezească clasa politică,  să facă un Parlament de «ţinută», să pro­moveze legi pentru binele ţării. Să facă tot ce au declarat şi promis şi să îşi îndrepte atenţia către susţinerea capitalului românesc, să aibă grijă de antreprenorii care susţin economia şi mai puţin de bugetari. Să avem puţină predictibilitate în economie.“

 

Alegerile nu vor fi resimţite pe piaţa de capital

Marius Pandele, analist financiar la Prime Transaction.

Marius Pandele, analist financiar la Prime Transaction, scrie într-o opinie publicată pe site-ul companiei de brokeraj că alegerile parlamentare nu vor fi resimţite pe piaţa de capital, ca în majoritatea do­meniilor de altfel, decât dacă în urma lor nu se vor forma rapid o majoritate parla­mentară şi un guvern.

„Fără afişele la tot pasul, corturile electorale, bannerele de pe fiecare şosea mai circulată sau mi­tingurile cu care eram obisnuiţi în alţi ani. În mod paradoxal, acest cvasianonimat ascunde o confruntare de idei de proporţii epice, cu programe de guvernare care ar putea schimba din temelii economia românească. Şi totuşi, de ce nu e nimeni interesat?“.  „Aşa cum ne-am amuzat de cei 2.000 de kilometri de autostradă promişi în urmă cu câţiva ani, vom încerca să ne ferim pe cât posibil de efectele negative ale acţiunilor guver­nanţilor, indiferent cine ar fi aceia.“ Liviu Popescu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO