Pe măsură ce alegerile federale se apropie, perspectivele economiei germane se îmbunătăţesc, iar oameni cu greutate în deciziile economice îşi concentrează atacurile asupra Băncii Centrale Europene şi asupra criticilor aduse politicilor comerciale ale Germaniei.
Prognozele de creştere pentru economia germană, cea mai mare din Europa şi principalul partener comercial al României, arată ceva mai bine faţă de cum erau în urmă cu doar câteva luni: Consiliul Experţilor Economici, un organism care consiliază guvernul de la Berlin, estimeză un avans de 1,4% în termeni reali pentru anul acesta şi de 1,6% pentru 2018 (ajustată sezonier, creştera va fi de 1,7% anul acesta şi de 1,6% anul viitor). Ritmul ar fi sub cel de 1,9% din 2016, dar este puţin mai alert în comparaţie cu estimările din noiembrie, scrie Handelsblatt.
„Această evoluţie are la bază situaţia bună de pe piaţa muncii din Germania, o perspectivă uşor mai bună pentru economia globală, politica fiscală prociclică a Germaniei şi chiar politica monetară expansivă a BCE“, se arată în analiza consiliului.
Curios, experţii - cei cinci înţelepţi - spun că proiecţiile sunt peste ritmul potenţial sustenabil de creştere pe termen lung şi că „suprautilizarea capacităţilor de producţie creşte“, notează Deutsche Welle.
Aceasta înseamnă că mai mult stimul economic, livrat fie prin cheltuieli publice mai mari, fie prin politică monetară laxă sub forma dobânzilor ultramici, ar putea genera o inflaţie nedorită. De aceea, consiliul, care face şi recomandări pentru guvern, a cerut ca BCE să înceapă să retragă cât mai curând posibil programul de achiziţii de obligaţiuni lansat în lupta cu deflaţia şi pentru a proteja de şocuri financiare guvernele din zona euro.
Achiziţiile BCE se ridică la peste 1.500 miliarde euro.
Dacă inflaţia este rea, exporturile sunt bune, iar consiliul le apără.
Germania exportă aproape jumătate din cât produce şi, deşi importă în cantităţi mari, exportă mai mult decât importă. Surplusul comercial s-a situat la nivelul record de 253 de miliarde de euro în 2016, sumă echivalentă cu 8,7% din PIB-ul ţării.
Potrivit consiliului, şi contrar criticilor aduse de mulţi economişti şi chiar de guverne, surplusul comercial uriaş nu reprezintă o problemă de structură pe termen lung. Aceasta pentru că, explică Christoph M. Schmidt, preşedintele consiliului, surplusul se datorează unor factori pe termen scurt a căror putere se va risipi în timp. Aceşti factori includ politica monetară fără precedent de laxă a BCE, preţurile neobişnuit de mici ale petrolului, tendinţele demografice şi obiceiul companiilor de a păstra o parte mai mare din venituri în loc să le cheltuiască.
Consiliul consideră că politica expansionistă a BCE aduce riscuri economice, „spre exemplu legate de stabilitatea pieţelor financiare“.
Cele două probleme, surplusul comercial şi politicle BCE, sunt legate între ele. Peter Navarro, consilier al preşedintelui SUA Donald Trump şi profesor de ştiinţe economice, a acuzat Germania că se foloseşte de euro „subevaluat grosolan“ pentru a-şi „exploata“ partenerii de comerţ din SUA şi Europa. Dacă BCE ar majora substanţial dobânzile, exporturile nemţeşti evaluate în dolari ar deveni mai scumpe. Aceasta pentru că investitorii internaţionali mari precum fondurile de pensii ar fi mai interesaţi să-şi investească banii în certificate de depozit denominate în euro. Cererea mai mare pentru euro ar face ca preţul monedei europene să crească în raport cu dolarul. Astfel ar deveni mai dificil pentru critici precum Navarro să susţină că euro este „subevaluat“. În acest sens îngust, consiliul experţilor economici este de acord cu Navarro. La fel ca el, experţii ar vrea să vadă dobânzi mai mari în zona euro şi sfârşitul politicii de quantitative easing a BCE.
Şi banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a apărat politicile comerciale ale ţării spunând că surplusul de cont curent, un indicator al comerţului extern şi al balanţei investiţiilor, se va reduce accentuat anul acesta şi a avertizat că nu ar trebui diminuat folosind unelte politice, scrie The Wall Street Journal.
Potrivit Bundesbank, surplusul extern al ţării se micşorează deja, de la 8,75% din PIB în primul trimestru al anului trecut la 7,5% din PIB în trimestrul patru. „Cei cinci înţelepţi“ estimează că surplusul de cont curent se va reduce la 7,1% din PIB în 2018. Banca a argumentat că surplusurile sunt „rezultatul a numeroase decizii economice, mai ales private, luate în ţară şi în străinătate“, ceea ce înseamnă că acestea „cu greu pot şi controlate folosind unelte politice“. Mulţi nemţi cred că este normal ca în societatea lor care îmbătrâneşte oamenii să facă economii. Dobâncile mici ale BCE erodează valoarea economiilor lor.
Totuşi, Bundesbank a cerut cercetări privind schimbări de politică pentru încurajarea investiţiilor private.
Preşedintele băncii centrale, Jens Weidmann, a sugerat că BCE ar trebui să înceapă încet să retragă politicile monetare ultralaxe.
„Ne putem întreba dacă nu cumva consiliul guvernator al BCE ar trebui să ia în considerare ieşirea din politicile monetare ultralaxe“, a spus Weidmann.
El a sugerat ca BCE să-şi modifice ghidajul pentru pieţele financiare înlăturând promisiunea de a majora stimulul din nou dacă perspectivele economice se întunecă. Bancherul argumentează că accelerarea recentă a inflaţiei, la 2% luna trecută (puţin peste ţinta BCE), ajută la scăderea dobânzilor ajustate la inflaţie, astfel că politica monetară devine şi mai laxă.
Indicele preţurilor de producător din Germania a crescut cu 3,1% în februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cel mai accelerat ritm din ultimii cinci ani, mai ales din cauza scumpirii energiei.
De politicile BCE s-a luat şi Curtea Federală a Auditorilor din Germania, care a avertizat că banca centrală a zonei euro, ca organizm de reglementare în sectorul bancar, nu este supravegheată suficient. Curtea auditorilor vrea ca Berlinul să crească presiunile ca BCE să se supună controlului. Informaţiile provin dintr-un raport parlamentar văzut de Handelsblatt. Curtea germană a raportat că instituţia omoloagă a UE, Curtea Europeană a Auditorilor, nu poate executa „o verificare amplă a funcţiilor de supraveghere bancară“ ale BCE. În raport se arată că supravegherea bancară este o funcţie publică importantă care nu ţine de independenţa băncii centrale şi că organisme naţionale de reglementare bancară precum cele ale Germaniei au fost în trecut auditate înainte ca BCE să preia aceste responsabilităţi în 2015.
BCE susţine că Curtea Europeană a Auditorilor are doar autoritatea de a verifica eficienţa băncii centrale în ceea ce priveşte personalul şi bugetul şi nu deciziile de luate ca supraveghetorul bancar suprem.
Alegerile federale din Germania sunt programate pentru septembrie, iar cancelarul Angela Merkel va încerca să câştige un nou mandat.
