Eveniment

Ambasadorul Franţei: Multe companii franceze sunt conduse de români, ceea ce arată că, în afaceri, francezii au încredere în români

Ambasadorul Franţei: Multe companii franceze sunt conduse de români, ceea ce arată că, în afaceri, francezii au încredere în români

Henri Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti: Întreprinderile franceze s-au instalat pentru foarte multă vreme aici. Sunt prezente, lucru deloc neglijabil, în multe sectoare foarte diversificate. Nu au venit pentru raţiuni speculative – să facă bani şi să plece, au venit pentru multă vreme.

Autor: Iulian Anghel

24.02.2012, 00:04 501

După patru ani şi jumătate petrecuţi la Bucureşti ca primul reprezentant diplomatic al Fran­ţei, ambasadorul Henri Paul, la final de mandat, se va întoarce la Paris la Curtea franceză de Conturi, unde a lucrat multă vreme înainte de a intra în diplomaţie.

În urmă cu câteva zile, Curtea franceză de Conturi adresa un avertisment sever candi­daţilor la preşedinţia Franţei: nu vă aruncaţi la promisiuni de cheltuieli pentru că redresarea financiară nu este nici măcar la mijlocul drumului. Pentru ca să ajungeţi la capăt trebuie să vă uitaţi la pensii şi la portiţele fiscale, iar salariile trebuie să rămână îngheţate.

Pentru România, astfel de observaţii făcute de Curtea română de Conturi par de neconceput sau, dacă ar fi făcute, cine le-ar lua în seamă?

Dar ochiul vigilent al Curţii franceze de Conturi aţintit pe finanţele ţării apreciază că, pentru redresarea conturilor Franţei, este nevoie de eforturi mai mari: Guvernul nu a făcut destul şi nici Banca Naţională şi, în aceste condiţii, Franţa riscă să-şi adâncească dife­ren­ţele economice şi de deficit faţă de Germania.

Da, aceste lucruri sunt consemnate în raportul Curţii franceze de Conturi, iar, în cea mai mare parte, politicienii respectă recomandările instituţiei! Cum este posibil?

Ambasadorul Henri Paul (60 de ani) nu are figură de "dur al conturilor". Dar nu trebuie să fii un dur pentru a face parte dintr-o profesie respectată, chiar dacă, într-un fel, temută.

Nevoia disperată de transparenţă

Ce este diferit între rapoartele Curţii de Conturi a Franţei şi rapoartele Curţii de Conturi a României, şi acestea din urmă critice, dese­ori, dar atât de puţin băgate în seamă?

Ei bine, spune ambasadorul, membrii Curţii de Conturi a Franţei sunt magistraţi ina­movibili cu statul special, ceea ce le conferă mult mai multă autoritate. Apoi, conturile publice, inclusiv cele ale companiilor publice, trebuie certificate de Curtea de Conturi, (instituţie care funcţionează încă din vremea lui Napoleon I), ceea ce nu se întâmplă în România. De aceea, rapoartele Curţii de Conturi sunt întotdeauna aşteptate cu interes pentru că ele oferă o imagine clară a stării de fapt a statului. Contribuie, spune ambasadorul, la transparenţa atât de necesară funcţionării unui stat, iar majoritatea recomandărilor făcute de Curtea de Conturi sunt respectate de oamenii politici.

"În Franţa s-a muncit mult pentru transparenţă. Au fost multe transformări şi la Curtea de Conturi. Transparenţă în cheltuirea fondurilor publice este indispensabilă, nu doar pentru că banii publici trebuie cheltuiţi corect, ci şi pentru că, în lipsa transparenţei, nu există încredere", spune ambasadorul, o idee pe care o duce şi mai departe şi o extinde chiar la actualul context tulbure din Europa: "Băncile nu au încredere unele în altele, statele nu au încredere unele în altele". Şi asta şi din lipsă de transparenţă, pentru că nimeni nu ştie ce-i ascunde celălalt.

În România, spune Henri Paul, s-au făcut eforturi pentru transparenţă, dar mai sunt încă lucruri de făcut, iar reformele trebuie făcute transparent, în sectorul energetic, de pildă.

În urmă cu 4 ani, viitorul ambasador venea la Bucureşti, cu un mandat oficial, acela de a reprezenta Franţa şi cu o curiozitate personală. România nu-i era chiar necunoscută, o mai văzuse, spune ambasadorul, dar abia se integrase în Uniunea Europeană. Cum va evolua ţara în noul context?

"Nu mai sunteţi singuri, ceea ce e diferit faţă de istoria trecută"

"Eram chiar interesat să văd ce paşi va face. Cum va evolua. Pot spune acum: s-au petrecut multe schimbări importante. Altele trebuie făcute. Dar, chiar şi în actualul context, cred că românii sunt profund europeni. În ciuda dificultăţilor care afectează ţara sau care ne afectează pe toţi."

Nu au devenit ei mai sceptici, nu se simte, din punctul de vedere al unui diplomat o anumită reţinere faţă de UE, o anumită zădărnicie pentru că viaţa, până la urmă, nu li s-a schimbat definitiv şi, apoi, în climatul de euroscepticism, acuzaţiile la adresa est-europenilor şi a românilor, în particular, se înteţesc în oraşele Occidentului? Lucrurile sunt complicate, spune ambasadorul. Pentru că, dacă sunt români care comit ilegalităţi la Paris, acest lucru este o realitate pe care nu o poţi ignora. Pe de altă parte, nici nu poţi spune că UE nu a adus nimic României.

"În primul rând, românii nu mai sunt singuri, ceea ce este diferit faţă de istoria trecută. Au ales clar Occidentul, ceea ce înseamnă un fel de securitate. Pentru că trebuie spus, de exemplu: ajutorul financiar pe care România l-a primit pentru a trece prin criză nu a venit numai de la FMI (acordul financiar de sprijin de 20 mld. euro semnat în 2009 - n.n.), ci şi de la Uniunea Europeană."

Apoi, mai spune ambasadorul: "Relaţiile diplomatice franco-române continuă în ciuda dezbaterilor existente (despre romii din Franţa - n.n.). Faptul că avem o istorie comună şi că există în România mulţi oameni care înţeleg şi vorbesc franceza, faptul că există o comunicare care poate fi stabilită aduce încredere reciprocă, ajută ca dialogul să existe".

De altminteri, continuă el, faptul că multe dintre companiile franceze prezente în România sunt conduse de români arată că francezii au încredere în români.

Francezii deţin poziţii cheie în economie

Cu un stoc al investiţiilor de 4,38 mld. euro, la finele lui 2010, Franţa se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini în România - 8,3% din totalul investiţiilor străine directe. Însă francezii deţin poziţii cheie în economie - auto (Dacia Renault), ciment (Lafarge), distribuţie (Gas de France). Altele din comerţ, de pildă, Carrefour, sau mii de companii mai mici fac afaceri bune, în vreme ce schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt în jur de 4 mld. euro anual, cu excendent pentru România graţie chiar exporturilor Dacia.

Companiile franceze nu se vor retrage din România în ciuda crizei, arată ambasadorul: "Întreprinderile franceze s-au instalat pentru foarte multă vreme aici. Cum spuneam, multe sunt conduse de români, pentru că, în afaceri, francezii au încredere în români. Companiile franceze sunt prezente, lucru deloc neglijabil, în multe sectoare foarte diversificate. Nu au venit pentru raţiuni speculative - să facă bani şi să plece, au venit pentru multă vreme".

În general, francezii au reuşit aici, poate nu în tot, poate nu în sectorul de autostrăzi, spune ambasadorul, cu trimitere la eşecul gigantului Colas în domeniul autostrăzilor.

"Apocalipsa din construcţii"

Da, întăreşte Henri Paul, la peste patru ani după ce a ajuns ca ambasador la Bucureşti, există progrese, România se modernizează. Dar el are şi obiecţii serioase: în agricultură unde există potenţial, în domeniul energetic trebuie făcute eforturi mai mari.

Apoi, este nevoie de modernizare, dar ea nu trebuie să se petreacă prin distrugerea a ceea ce a fost mai bun din trecut. Şi are un nume pentru apocalipsa pe care o descrie: distrugerea imobiliară.

În patru ani a avut timp, spune el, să bată ţara în lung şi în lat. A văzut ce era de văzut, Timişoara, Clujul ("oraşe foarte frumoase"), dar nicăieri nu i s-a părut mai de detestat haosul în care se construieşte în Bucureşti. S-au construit, de când este ambasador, pasajul Otopeni, dar şi un turn "monstrous" lângă o capodoperă a arhitecturii, Catedrala Sfântul Iosif. Or, este inadmisibil, spune ambasadorul, să nu existe reguli clare de urbanism, o perpectivă urbanistică în faţa "efervescenţei distrugerii".

"Trebuie să consolidezi, să păstrezi aspectul general, modernizând totodată."

Cartezian în gândire, ambasadorul Franţei remarcă şi diferenţe între români şi francezi, dar spune că acestea fac frumuseţea: "Raţionalitatea şi afectivitatea, da, acest melanj există. Românii sunt mai afectivi, francezii mai raţionali. Dar să ştiţi că francezii nu sunt doar raţionali şi aceasta le face farmecul".

Europa este, în aceste momente, într-o situaţie dificilă - lucru simţit acut mai ales în ţările din Est - care a devenit şi mai dificilă din cauza punctelor diferite din care a fost abordată problema.

"Da - admite ambasadorul - ceea ce lipseşte este o viziune comună. Uniunea şi-a pierdut viziunea. Dar regulile vor fi modificate, şi nu pot fi modificate fără a avea o viziune comună. Totuşi ne îndreptăm spre un asemenea deziderat. Europa se îndreaptă spre o guvernanţă comună în domeniul economic. Dacă va fi o federaţie (cum cere preşedintele Traian Băsescu - n.n.) sau nu, nu eu decid, ci popoarele vor decide."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO