Analiştii anticipează o creştere economică de peste 3,5% în semestrul I. Institutul de Statistică anunţă joi cifra oficială, la ora 10.00

13 aug 2014 Autor: Claudia Medrega

România a înregistrat în primul semestru o creştere economică cuprinsă între 3,5% şi 4,2% an la an, după cum anticipează unii analişti. În primele trei luni ale anului ritmul anual de creştere a PIB a fost de 3,9%.

Institutul de Statistică anunţă joi primele estimări privind creşterea economică din al doilea trimestru şi pe ansamblul primelor şase luni ale anului. Ritmul de creştere al principalilor indicatori macro a încetinit vizibil în aprilie, dar lunile mai şi iunie au adus un uşor reviriment.

România a fost în primul trimestru liderul Europei cu creşterea economică de 3,9%. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în T1 2014, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare au fost pe minus. Faţă de ultimul trimestru de anul trecut, creşterea PIB a fost de 0,2% pe serie ajustată sezonier.

Industria a rămas principalul pilon al economiei şi în trimestrul al doilea. Pe ansamblul primului semestru producţia industrială a făcut un salt de peste 9% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut pe serie brută. „Considerăm că economia a menţinut o inerţie pozitivă în prima jumătate a anului şi anticipăm o creştere de 3,5% an la an în această perioadă. Implicit, anticipăm o creştere de 3,4% an la an în al doilea trimestru al anului. Sectorul industrial a rămas principala sursă de creştere pentru economie, dar există semne de revenire a consumului populaţiei, în special în cadrul evo­lu­ţiei comerţului cu amănuntul“, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

Mai optimist, Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank, anticipează pentru trimestrul al doilea un avans trimestrial de 0,5% şi unul anual de 3,7%, ceea ce ar însemna un avans anual pentru primul semestru de aproximativ 3,8%. „La nivelul datelor lunare disponibile în prezent impresionează producţia industrială şi, într-o măsură mai redusă, vânzările cu amănuntul şi construcţiile, sector unde contracţia s-a temperat vizibil“, susţine Muscalu.

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, anticipa în luna iulie o creştere economică apropiată de 3,5-4,2% an la an pentru primele două trimestre.

Evoluţia producţiei industriale este corelată cu trendul exporturilor. Exporturile au ajuns în primul semestru la 25,5 mld. euro, cu 7,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut.

În timp ce industria, exporturile şi serviciile au rămas pe un trend ascendent, construcţiile nu au susţinut în primul semestru creşterea economică, înregistrând o  perfor­man­ţă slabă. Contracţia acestui sector s-a mai temperat, după cum spun unii analişti. În timp ce construcţiile rezidenţiale şi nerezidenţiale au cea mai bună performanţă de la începutul crizei, construcţiile inginereşti sunt în declin. Lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut în primul semestru cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în absenţa unor investiţii consistente din partea statului, conform statisticilor INS. Şi cheltuielile publice cu investiţiile s-au ridicat în primele şase luni la 9,6 mld. lei (2,2 mld. euro), în scădere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. Investiţiile străine directe în România au depăşit în primele cinci luni ale anului 1 mld. euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt foarte departe de anii de vârf. Deficitul bugetar a continuat să se ajusteze şi a ajuns la sfârşitul primului semestru la 3,5 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârşitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană.

Anul trecut creşterea economică de 3,5% a fost susţinută de exporturi şi agricultură, în timp ce construcţiile nu au avut niciun aport la acest avans al PIB.

 

Ce indicii transmit principalii indicatori macro despre creşterea economică din primul semestru

* Comerţul, în ascensiune

Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale încurajatoare în primul semestru, creşterea la sfârşitul lunii iunie ajungând la 8,6% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. În iunie comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de peste 10% faţă de iunie 2013 atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier. Cu toate că cifrele arată un galop al vânzărilor şi al consumului de bunuri, consumatorii nu au văzut în frigidere şi pe masă această evoluţie şi nici producătorii în conturi. Primul semestru din acest an este conform cifrelor pentru consum cea mai bună din perioada de criză, singurul an pe plus în afară de 2014 fiind 2012. În primul semestru din 2012 creşterea comerţului cu amănuntul a fost la jumătate, de 4,1%. Prin tradiţie, a doua parte din an este mai bună pentru comerţ datorită sărbătorilor de iarnă.

* Inflaţia a rămas sub 1% în S1

Preţurile de consum au crescut în iulie cu 0,95% faţă de aceeaşi lună din 2013, inflaţia revenind pe creştere după ce în luna iunie rata anuală coborâse la un minim de 0,66%. Faţă de iulie 2013, preţurile la produsele nealimentare au crescut cu 2,5%, în timp ce tarifele la servicii au crescut cu 2,84%. Notă discordantă au făcut alimentele, la care preţurile au scăzut cu 1,88% faţă de anul trecut, conform datelor publicate de INS. Faţă de luna iunie preţurile au scăzut cu 0,05%, în special datorită ajustării preţurilor mărfurilor alimentare. Banca centrală a redus săptămâna trecută din nou prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%, şi de la 3,3% la 3% pentru 2015.

* Producţia industrială turează

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în primul semestru un salt de peste 9% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, evoluţia fiind susţinută în principal de cererea externă. Pe serie ajustată creşterea a fost de 10,4% comparativ cu primele şase luni de anul trecut. În luna iunie, producţia industrială a făcut un salt de 11,5%, pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu aceeaşi lună din 2013. Ascensiunea a fost susţinută de creşterea industriei prelucrătoare, cu 14,2%. Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică au fost în scădere faţă de iunie 2013. Pe serie brută, creşterea producţiei industriale a fost în iunie de 10,4%.

* Exporturile, pe plus

Exporturile au ajuns în primul semestru la 25,5 mld. euro, cu 7,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut. Ritmul anual a încetinit uşor după creşterile de două cifre din primul trimestru. În luna iunie exporturile au totalizat 4,2 mld. euro, depăşind cu 5,4% valoarea din aceeaşi lună de anul trecut. Comparativ cu luna mai 2014, exporturile au scăzut în iunie cu 2,5% la valori exprimate în euro. Anul trecut exporturile au atins un maxim, apropiindu-se de pragul de 50 miliarde de euro.

* Deficitul bugetar, ajustat la 0,5% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la sfârşitul primului semestru la 3,5 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârşitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană. Veniturile totale au fost în primul semestru inferioare sumei programate cu aproximativ 4,5 mld. lei. În condiţiile ajustării investiţiilor şi a neefectuării cheltuielilor programate cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, la nivelul cheltuielilor bugetare totale s-a realizat o economie de 9,4 mld. lei faţă de program. Veniturile bugetului consolidat au ajuns la sfârşitul primului semestru (S1) la un maxim de 100,4 mld. lei, însă ritmul de creştere a încetinit spre 3% şi nu mai ţine pasul cu ascensiunea economiei. Ministerul Finanţelor a pariat în acest an pe încasări totale la buget de 216,8 mld. lei, cu 8,4% peste încasările efective de anul trecut, de aproximativ 200 mld. lei. Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,2%, dar cei mai mulţi analişti estimează pentru acest an un avans al PIB cuprins în intervalul 2,5-3,5%. Cea mai slabă performanţă în materie de colectare s-a înregistrat la TVA şi impozitul pe venit.

* Investiţiile străine cresc cu încetinitorul şi sunt la un sfert faţă de anii de boom. Investiţiile străine directe în România au depăşit în primele cinci luni ale anului un miliard de euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt foarte departe de anii de vârf. Dacă în primele cinci luni ale lui 2008, anul de dinaintea marii crize, investiţiile străine erau de 4 miliarde de euro, şase ani mai târziu, în 2014 ele au reuşit cu greu să treacă de un miliard de euro în ciuda unui avans al PIB estimat la circa 3,5%. Potrivit datelor BNR, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat în primele cinci luni ale anului 1,09 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane de euro, iar creditele intragrup 181 milioane de euro. În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de peste 300 de milioane de euro.

 

"Industria a rămas principala sursă de creştere a economiei"

 

Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank

La nivelul datelor lunare disponibile în prezent impresionează producţia industrială şi, într-o măsură mai redusă, vânzările cu amănuntul şi construcţiile, sector unde contracţia s-a temperat vizibil. Evoluţia acestui sector din urmă este deosebit de interesantă anul acesta având în vedere că segmentele determinate de sectorul privat (construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale) înregistrează cea mai bună performanţă de la debutul crizei (avansuri anuale de trei şi respectiv două cifre), putem spune opusul despre construcţiile ingineresti. O revenire a acestora ar face ca şi acest sector să susţină creşterea economică.

Datele de execuţie bugetară sugerează că Ministerul Finanţelor a revenit la ritmul obişnuit de cheltuieli, aşa că ne aşteptăm ca ritmul de creştere să-şi revină după temperarea sensibilă din primul trimestru. Pentru trimestrul al doilea anticipăm un avans trimestrial de 0,5% şi unul anual de 3,7% - aceasta ar însemna un avans anual pentru primul semestru de aproximativ 3,8%.

 

 

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank

Considerăm că economia a menţinut o inerţie pozitivă în prima jumătate a anului şi anticipăm o creştere de 3,5% an la an în această perioadă. Implicit, anticipăm o creştere de 3,4% an la an în al doilea trimestru al anului. Sectorul industrial a rămas principala sursă de creştere pentru economie, dar există semne de revenire a consumului populaţiei, în special în cadrul evoluţiei comerţului cu amănuntul. Ritmul de creştere ar putea să decelereze începând cu a doua jumătate a anului, în principal pe fondul unei contribuţii negative a sectorului agricol. Recolta excepţionala din 2013 a creat un efect de bază negativ, ce va fi accentuat de conditiile meteorologice dificile din ultima lună. De asemenea, sectorul industrial ar putea decelera datorită efectului de bază negativ din 2013, în special dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2014

 
Cuvinte cheie:
semestru
, crestere economica
, analisti
, anunt
, institut
, statistica
, oficial
, crestere
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide