Analistii considera ca decizia BNR de a relaxa politica monetara prin reducerea dobanzii-cheie la 10% este mai mult un "semnal" cu privire la posibilitatea continuarii acestei tendinte pe parcursul anului, masura avand un impact psihologic pozitiv, insa limitat asupra pietei.
BNR a decis sa confirme asteptarile de relaxare prudenta a politicii monetare pe componenta dobanda, spune Florian Libocor, economistul - sef al BRD - GSG.
"Dat fiind decuplajul dintre pretul resurselor financiare in lei si dobanda de politica monetara, decizia va avea un impact neutru in piata, insa pozitiv la nivel psihologic", explica Libocor. El considera ca mentinerea ratelor de constituire a rezervelor minime obligatorii la aceleasi niveluri transmite mesajul ca nivelul de lichiditate este adecvat desfasurarii activitatilor de pe piata monetara.
La prima sedinta a Consiliului din acest an, din 6 ianuarie, BNR a decis mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% si a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii la 40% din depozite pentru valuta si la 18% din depozite pentru lei.
Catalina Constantinescu, senior economist RBS Bank, nu crede ca masura BNR este suficienta pentru deblocarea pietei creditului si asigurarea de lichiditati suficiente economiei. "Nu cred ca este o masura suficienta, este doar un semnal simbolic pe care banca centrala a dorit sa il transmita. Insa daca nu se va face nimic in continuare pentru alinierea dobanzilor din piata la nivelul dobanzii de politica monetara, implicatiile deciziei de azi sunt nesemnificative pentru conditiile de finantare cu care economia se confrunta", considera Constantinescu.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca masura adoptata de BNR transmite un semnal ca practic de acum inainte trendul va fi descrescator. El isi reafirma asteptarile ca banca centrala va opera reduceri succesive ale dobanzii pe parcursul acestui an, in pasi marunti, de cate 0,25 de puncte procentuale, in functie si de evolutia inflatiei. "Este bine ca BNR a inceput sa transmita acest semnal. Macar exista aceasta luminita. Este un semnal ca banca centrala are nevoie de mai multe ancore de stabilitate de la Guvern. Impactul este mai mult psihologic. Problema este cum va functiona economia reala, care are nevoie de credite", spune Anghel.
El sustine ca BNR ar putea sa asigure lichiditate in piata prin injectie de fonduri la dobanda de politica monetara.
De asemenea, Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, spune ca scaderea dobanzii este, mai degraba, un semnal de incepere a relaxarii gradate a politicii monetare. "Cred ca aceasta scadere nu se va simti in nivelul dobanzii de pe piata monetara, in contextul unei tranzactionari interbancare cu lichiditate redusa si cu dobanzi ridicate din cauza primei de risc. Astfel, in urma scaderii dobanzii cu 0,25 pp nu putem astepta o imbunatatire semnificativa a conditiilor de creditare si nici o revigorare a pietei creditului in lei", sustine Pal. Ea sustine ca relaxarea conditiilor de creditare ar trebui sa vizeze in primul rand ameliorarea conditiilor de tranzactionare de pe piata monetara locala prin scaderea incertitudinii si imbunatatirea lichiditatii sau masuri speciale cum ar fi garantarea tranzactiilor interbancare in vederea diminuarii primei de risc, si in acest mod, alinierea dobanzilor interbancare la rata dobanzii-cheie. "Astfel va fi posibila si oferirea unor dobanzi mai reduse la produsele de credit in lei".
La randul lui, Nicolaie Chidesciuc, senior economist ING Bank, spune ca reducerea ratei la dobanda-cheie este doar un semnal ca bancii centrale ii pasa de cresterea economica, indicand si ingrijorare privind presiunile de depreciere asupra monedei nationale. "Impactul deciziei asupra ratelor de dobanda din piata este unul limitat avand in vedere decalajul mare dintre acestea si rata de dobanda-cheie. Cu toate acestea, este posibil sa observam o usoara tendinta descrescatoare, in principal datorita reducerii implicite a facilitatii de credit de la 14,25% la 14%".
Masurile care ar fi avut impact asupra ratelor de dobanda din piata ar fi fost reducerile ratei rezervelor minime obligatorii si/sau o reducere mai agresiva a facilitatii de credit, insa aceste masuri, fara a fi insotite de o reducere a ratei rezervelor obligatorii la valuta, ar fi pus presiuni puternice de depreciere asupra leului, explica Chidesciuc.
Rolul de "semnal" al deciziei BNR este adus in discutie si de Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. "Pentru a reduce dobanda efectiva din piata monetara si a stimula creditarea, reducerea cu 0,25% a dobanzii de politica monetara trebuie insotita de operatiuni in piata monetara care sa reduca dobanda efectiva din piata monetara catre dobanda-cheie a BNR", spune Dumitru.
In momentul actual, BNR ar putea sa mai amelioreze situatia creata prin intarirea eficientei ratei-cheie prin organizarea frecventa de operatiuni REPO la nivelul actual al ratei (10%), astfel incat sa se reduca ecartul dintre dobanzile interbancare si rata de politica monetara, ceea ce in cele din urma se rasfrange asupra dobanzilor active si pasive la nivelul clientelei, considera Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.
"Consider ca reducerea dobanzii-cheie cu 25 puncte de baza va avea un efect limitat asupra pietei si nu va impulsiona creditarea, fiind mai degraba simbolica, si nu ofera un suport real imbunatatirii lichiditatii din sistem si reluarii creditarii. Micsorarea rezervelor minime obligatorii ar fi avut impact imediat asupra creditarii clientilor si ar fi micsorat costurile aferente creditelor, precum si dobanzile la care se imprumuta MFP".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
