Eveniment

Analiză ZF: O generaţie pierdută care costă economia 1 mld. euro

Cu o rată de promovabilitate de numai 44,5% la bacalaureat, elevii au înregistrat cea mai slabă performanţă din istoria sistemului educaţional din România

Analiză ZF: O generaţie pierdută care costă economia un miliard de euro

Autor: Adelina Mihai

05.07.2011, 00:08 7676

Ieri dimineaţă, ora 10. Ministrul educaţiei Daniel Funeriu, omulcare a ţinut prima pagină a ziarelor în ultimele zile şi cel care aprimit deopotrivă laude şi acuzaţii privind rata scăzută depromo­vabilitate a bacalaureatului (de numai 44,5%), face primeledeclaraţii privind rezultatele obţinute la bacalaureat în faţa a15-20 de jurnalişti pregătiţi să-l întrebe dacă îşi va dademisia.

Într-un discurs mai scurt de 20 de minute, în care cel mai multa durat ros­ti­rea celor 65 de nume ale elevilor de liceu care auobţinut nota 10 la bacalau­reat, Funeriu şi-a felicitat secretarulde stat, directorii din minister şi inspectorii care au organizatbacalaureatul, dar şi pe cei 90.765 de absolvenţi de liceu care aupromovat examenul. Atât. Nu a explicat ce se va întâmpla cu ceipeste 100.000 de elevi care au picat "examenul vieţii" şi care aumarcat un capitol în istoria educaţiei româneşti. Cum s-a întâmplatde multe ori, Funeriu nu a stat să răspundă întrebărilorjurnaliştilor.

Sistemulde învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliardede euro, a fost unul dintre cele mai "refor­mate" sisteme dinultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 deani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 14 miniştri aflaţila conducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani de capitalisma avut o viziune "nouă" asupra sistemului şi a modificat legi,susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţirea pregătiriielevilor şi a studenţilor.

"Aceste rezultate şi comportamen­tele pe care le-au generat suntexact oglinda societăţii noastre de azi. Naţiunea noastră trebuiesă aleagă dacă merge pe mâna celor oneşti, muncitori, perseverenţisau dacă vrem să încurajăm în continuare şmecheria, nemunca,superficialitatea şi eludarea lucrurilor", a spus ieri ministrulFuneriu, 40 de ani, care a urmat cursurile Liceului deFilologie-Istorie din Timişoara din clasa a IX-a până în clasa aXI-a, examenul de bacalaureat fiind susţinut de acesta laStrasbourg, în cadrul Lycée Interna­tional des Pontonniers(Franţa).

Performanţele elevilor nu au fost slabe doar pe plan naţional.România a obţinut locul 47 dintr-un total de 57 de ţăriparticipante la programul pentru evaluarea internaţională aelevilor (PISA) din 2006, elevii români înre­gistrând scoruri maiscăzute faţă de 2001, când s-au clasat pe locul 34 din 43 departicipanţi. Învăţământul românesc a fost astfel surclasat de celbulgăresc, de cel unguresc şi de cel lituanian.

Unul dintre motivele pentru care pregătirea elevilor a scăzutdin punctul de vedere calitativ a fost reprezentat şi de salariileprofesorilor.

În timp ce un profesor de liceu debutant câştigă un salariu de1.000 de lei pe lună (240 de euro), la fel ca un subofiţer dinpoliţie, iar un medic debutant îşi începe cariera pe un salariulunar de 800-900 de lei pe lună (190 - 220 euro), în România existăfuncţionari publici care câştigă 27.000 de euro pe lună, cum estecazul lui Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank.

Salariile profesorilor din universităţile private vor fireduse

Cei peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit săpromoveze examenul de bacalaureat în 2011 repre­zintă o generaţiecare producea şi consuma bunuri şi servicii în valoare de aproapeun miliard de euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investiţiilorîn educaţie, a consumului de bunuri şi servicii pe care l-ar fiputut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a im­pozitelorplătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenţilor destudii superioare.

"Oglinda societăţii de astăzi" a de­terminat deopotrivăfacultăţile de stat şi cele private să-şi extindă numărul de locurila taxă, la fel cum o întreprindere îşi extinde capacitatea deproducţie când are cerere mai mare. S-a ajuns în situaţia în care ouniversitate privată - Spiru Haret - să aibă venituri anuale de 90de milioane de euro şi un excedent (echiva­lentul profitului încompaniile private) de aproape 40 de milioane de euro în 2009.

Acum, rectorii univer­sităţilor pri­vate, deşi admit cărezultatele de la bacalaureat vor creşte calitatea stu­denţilor,spun că se îngrijorează în ceea ce priveşte ocuparea locurilor pecare le au disponibile. Unii spun că vor tăia din salariileprofesorilor, având în vedere că veniturile le-ar putea scădea lajumătate, dar că îşi vor diversifica oferta edu­caţională pentruprogramele de mas­terat şi pentru cele de învăţământ ladistanţă.

La ASE, trierea prin examen de admitere a fost înlocuităde examenul de bacalaureat

Gheorghe Roşca, rectorul Acade­miei de Studii Economice, credecă, dacă nu este doar o pură întâmplare, trebuie salutatăperseverenţa ministe­rului de a face din bacalaureat "un examenserios" şi că în următorii 3-4 ani întregul sistem de învăţământpreuni­versitar se va schimba.

"Sunt convins că cei care au luat luat bacalaureatul în aceastăsesiune se vor îndrepta cu precădere către universi­tăţile de stat.Dacă nu ne atingem targetul, adică să completăm 85% din locurile dela taxă, vom mai organiza o sesiune de admitere în toamnă. Avememoţii legate de completarea locurilor la taxă", a spus Roşca.

 Gheorghe Roşca, rectorul Acade­miei de Studii EconomiceASEeste una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ depe piaţa locală, care şcolarizează în prezent circa 34.000 destudenţi şi care are 800 de cadre didactice. Anul acesta, Academiascoate la concursul de admitere 1.500 de locuri la taxă şi 2.700 delocuri subvenţionate de la buget pentru cei care vor să se înscrieîn anul I de facultate. Începând din acest an, ASE a renunţat laorganizarea examenelor de admitere, fiind una din măsurile menitesă crească numărul de absolvenţi de bacalaureat înscrişi la ofacultate din cadrul ASE.

"Deşi rata de promovabilitate la bacalaureat din acest an a fostredusă, nu am observat o scădere a calităţii absolvenţilor înultimii ani, pentru că cei care veneau la noi dădeau examen deadmitere şi aveau bani să se pregătească prin meditaţii", aexplicat Roşca.

Universităţie private vor încerca să scoate bani din noiprograme de masterat

Dacă universităţile de stat speră că vor avea candidaţi maimulţi şi mai bine pregătiţi, situaţia este diferită în cadrulînvăţământului privat.

Corina Dumi­trescu, rectorul univer­si­tăţii particulareDimitrie Cantemir" din Bucureşti, spune că este evident că se vareduce numărul de studenţi atât de la universităţile particulare,cât şi numărul celor care se înscriau la locurile cu taxă dincadrul universităţilor de stat.

"Rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat va afecta în moddirect cadrele didactice, care vor avea salarii diminuate. Vomîncerca însă să ne echi­li­brăm veniturile prin programele demasterat şi prin învăţământul la dis­tanţă. Cred că numărul celorcare se vor înscrie anul acesta în anul I la una dintre facultăţileuniversităţii noastre va scădea cu 25 - 30%", a spus Dumitrescu.Anual, în cadrul acestei universităţi se înscriu, în medie, câte4.000 - 5.000 de absolvenţi de bacalaureat.

Şi Dumitru Gheorghiu, prorectorul universităţii private "TituMaiorescu", care are aproximativ 13.000 de studenţi în prezent,crede că numărul absol­venţilor de bacalaureat care îşi vor depunedosarul de înscriere în cadrul uneia dintre facultăţile acesteiuniver­sităţi va scădea la jumătate anul acesta faţă de 2010, adicăla un număr de numai 500 de înscrişi. "Aceste rezultate arată faţaactuală a învăţământului preuniversitar, iar din punctul de vederecalitativ este un lucru bun, pentru că de prea multă vreme înînvăţământul preuniversitar pluteşte «teama de sinceritate». Sigur,pentru noi există o îngrijorare legată de potenţialii studenţi, dinpunctul de vedere numeric, deoarece noi ne susţinem din taxeleplătite de aceştia. Pe de altă parte, calita­tea studenţilor vacreşte", a explicat Gheorghiu. El spune că este posibil cauniversitatea să se reorienteze pe di­versificarea programelor demasterat în cazul în care va înregistra o scădere aveniturilor.

Ministrul Funeriu i-a invitat ieri pe preşedinţii partidelor dinopoziţie să discute despre viitorul educaţiei româ­neşti, dupărezultatele slabe obţi­nute de absolvenţii de liceu, iniţiativă pecare unii lideri din PSD au considerat-o tardivă. "Noi credem că unnumăr cât mai mare de absolvenţi de liceu ar tre­bui să aibă accesla studiile supe­rioare. Sperăm că ministerul are o strategiepen­tru a vedea ce se întâmplă cu absol­venţii de liceu care aupromovat exa­menul de bacalaureat", este de părere Alexe Daniela,preşedintele Alianţei Naţio­nale a Organizaţiilor Studenţeşti dinRomânia (ANOSR).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO