„La testele pe care le dăm în procesul recrutării rezultatele scad de la an la an. Capacitatea de analiză logică şi numerică este în scădere, mai ales în zona economică. Pregătirea intensă pentru examenele de admitere era benefică, era mai multă meritocraţie în sistem. Acum ei aleg varianta cea mai uşoară, iar acest obicei rămâne valabil şi când vine vorba de un job: dacă văd că se confruntă cu greutăţi, se mută de la un loc de muncă la altul“, a spus Andreea Mihnea, care coordonează politicile de resurse umane pentru cei aproximativ 700 de angajaţi din cadrul EY România.
Ea mai precizează că tinerii sunt influenţaţi de factorii de mediu, de modul de viaţă şi de modul de învăţare. Iar în ceea ce priveşte preferinţele lor la locul de muncă, aceştia optează pentru un program flexibil, dar ţin cont şi de echilibrul între viaţa personală şi cea profesională.
„Pentru un om care lucrează cu intelectul şi nu are produse finite pe bandă, numărul de ore în care munceşte sau intervalul de timp este mai puţin relevant decât rezultatul final. Poate unii angajaţi au nevoie să iasă în parc, pentru a gândi mai creativ, şi doar aşa ajung la un rezultat“, a mai spus ea.
