Prognozele optimiste ale Comisiei în privinţa creşterii economice şi a surselor acestei creşteri au fost susţinute în prima parte a anului de datele din teren. Consumul a crescut cu 3% în T1, exporturile au avansat la două luni cu 3,6% an/an, inflaţia medie anuală este la un nivel minim, 0,8% în martie. Doar producţia industrială şchioapătă uşor, de la un avans 10% în primele două luni din 2014, scăzând la unul de 3% în primele două luni din 2015.
Analiştii economici comentează că economia românească are nevoie în această periodă de creşteri robuste, dar obţinerea lor printr-o majorare a deficitului dincolo de ţinte comportă riscuri. „Creşterea economică este foarte importantă la momentul actual. România trebuie să aibă un diferenţial de creştere de 3-4% pentru a putea reduce decalajul faţă de UE. Ideal ar fi însă să nu depăşească ţintele de la Maastricht (deficit bugetar de 3% din PIB şi deficit structural de sub 1% din PIB – n.red.). Majoritatea ţărilor se străduiesc în această perioadă să intre sub aceste condiţii, iar dacă noi am face invers, am ieşi acum din aceste criterii, ar fi un semnal prost pentru investitorii străini. Le-am transmite investitorilor că România poate creşte doar dacă renunţă la condiţiile de stabilitate macroeconomică“, comentează economistul Dragoş Cabat.
La rândul său, economistul Aurelian Dochia afirmă: „Dacă trecem în 2016 la un deficit de peste 3% intrăm în procedura de deficit excesiv. La nivelul UE sunt multe ţări cu deficite mai mari de 3% şi nu s-a întâmplat nimic dramatic. Totuşi, ceea ce e valabil pentru Franţa este posibil să nu fie valabil pentru România. Nu este vorba de sancţiuni de la Comisia Europeană, ci de pieţele financiare. Pieţele sunt mai dure cu ţări ca România. Am câştigat foarte greu încrederea de acum şi în prezent ne împrumutăm al dobânzi foarte mici“.
Economia României ar urma să crească peste media europeană de 1,8% în 2015 şi 2,1% în 2016. Creşterea medie a zonei euro se va situa la 1,5% în 2015 şi 1,9% în 2016.
Economia SUA ar putea avansa, potrivit documentului citat, cu 3,1% în 2015 şi cu 3% în 2016, în vreme ce economia Germaniei, principalul partener economic al României, va avea un avans de 1,8% anul acesta şi de 2,1% anul viitor.
Prognozele pentru UE sunt dintre cele mai optimiste făcute în ultimii ani. Dacă creşterea de 1,5% pentru zona euro se va dovedi reală, ea ar fi cea mai mare din ultimii patru ani, în vreme ce creşterea prognozată pentru UE - 28 de 1,8% ar fi cea mai mare din ultimii cinci ani.
Comisia Europeană are explicaţii care au devenit între timp clasice: economiile europene beneficiază de sprijinul simultan al mai multor factori.
În primul rând, preţurile petrolului se menţin destul de scăzute, creşterea economica mondiala este stabilă (3,5% creştere prognozată în 2015 şi 3,9% în 2016), moneda euro a continuat să se deprecieze, iar politicile economice din UE sunt favorabile. Din punct de vedere monetar, mai arată Comisia Europeană, relaxarea cantitativă aplicată de BCE are un impact însemnat asupra pieţelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobânzilor şi la crearea unor aşteptari de ameliorare a condiţiilor de creditare.
„Întrucât în UE orientarea fiscală globală este în general neutră - nepresupunând nici înăsprire, nici relaxare - politica fiscală sprijină, la rândul său, creşterea economică. În timp, ar trebui să dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale şi a Planului de invesţitii pentru Europa“, arată Comisia.
„Pentru economia europeană, primăvara aceasta este cea mai însorită dintr-o perioadă de mai mulţi ani, creşterea fiind sprijinită atât de factori externi, cât şi de măsuri de politică ale căror roade încep să se vadă. Este însă nevoie de mai multe eforturi pentru a ne asigura că această redresare nu este doar un fenomen trecător. Pentru a obţine locurile de muncă durabile şi creşterea economică sustenabilă de care are nevoie Europa“, a comentat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.
În privinţa României, executivul european – care a anunţat în aprilie că are rezerve faţă de reducerea TVA la alimente, din 2015, şi a TVA general din 2016 – apreciază că măsurile de relaxare fiscală (reducerea taxei pe valoare adăugată, eliminarea impozitării dividendelor şi a taxei pe construcţiile special) vor conduce anul viitor la un deficitului bugetar de 3,5% din PIB.
Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a apreciat ieri că în 2015 încadrarea în ţinta de deficit bugetar în termeni ESA stabilită pentru anul acesta prin programul de convergenţă, de 1,45% din PIB, nu va fi o problemă pentru Guvern întrucât situaţia după primele trei luni este foarte bună, cu un excedent de 0,69% din PIB.
Jiru a amintit, citat de Mediafax, că România avea în 2014 o ţintă de deficit de 2,2% din PIB, dar a ajuns la o realizare de 1,5% din PIB.
Raportul Comisie arată că şi în 2015 creşterea PIB va rămâne solidă, dar peste potenţial, de 2,8%, susţinută în primul rând de consumul privat şi investiţii. Consumul va creşte ca urmare a reducerii TVA, iar cererea internă combinată cu mediul extern favorabil vor duce avansul PIB în 2016 la 3,3%. Perspectivele pe piaţa muncii sunt positive şi sunt premise de creştere a salariilor. După doi ani de evoluţie negativă, investiţiile au încheiat anul 2014 cu o creştere de 1,4% în trimestrul patru, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Investiţiile private sunt aşteptate să crească graţie scăderii costurilor împrumuturilor, exceptării fiscale a profitului reinvestit, perspectivelor solide de creştere economică şi a unui nivel de încredere în economie foarte ridicat – cel mai ridicat din ultimii şapte ani.
Investiţiile publice vor creşte la rândul lor în 2015, odată cu creşterea absorbţiei fondurilor europene, dar în 2016 vor scădea, anticipează Comisia.
Inflaţia a încetinit semnificativ în 2014, la o medie de 1,4%, iar pentru 2015 Comisia anticipează continuarea acestei tendinţe, inflaţia medie anuală urmând să ajungă la 0,2%, ca urmare a reducerii TVA la alimente, a preţurilor scăzute ale energiei şi a persistenţei inflaţiei scăzute în Uniunea Europeană.
Pentru acest an guvernul estimează o creştere economică de 3,2%, iar pentru 2016 una de 4%. Analiştii estimează o creştere economică în 2015 în medie de 3%.
