În acest context, producătorii români de echipamente au anunţat planuri de investiţii, dar subliniază nevoia de implicare a statului, inclusiv printr-o strategie energetică, atrăgând atenţia că România este deficitară, de exemplu, la investiţii în capacitatea de interconectare.
„Statul să pună la pachet cât mai multe investiţii, să lanseze mai multe companii odată pe bursă, să facă investiţii la pachet, ca să fie sume mari, 10 miliarde să zicem, şi aşa ar atrage atenţia investitorilor“, spune Teofil Mureşan, proprietar al Electrogrup Cluj, companie care are în vedere achiziţii, dar şi listarea la bursă anul viitor.
Din păcate, antreprenorii locali nu mai cred în aplicarea rapidă a unei strategii naţionale în domeniul energiei, având în vedere amânările repetate din ultimii ani şi faptul că în toamnă vor fi alegeri.
Soluţia lor este să caute oportunităţi pe cont propriu şi să gândească parteneriate, profitând de anumite evoluţii din piaţă. „Ne uităm la oportunităţi. Cum au fost regenerabilele, care au fost un boom. Anul trecut am construit cea mai mare centrală fotovoltaică din Ungaria, 45 MW. Avem una şi în România. Acum ne uităm spre alte lucruri. Ne uităm şi afară, dar vrem să facem preponderent aici“, a declarat Ştefan Gadola, vicepreşedinte executiv al EnergoBit.
Compania nu este interesată de listare deocamdată, considerând că implică prea multă birocraţie, dar acţionarul majoritar analizează un exit peste câţiva ani, pe bursă sau către alt investitor strategic.
Ambii antreprenori sunt atenţi la evoluţia forţei de muncă, având probleme din cauza dispariţiei şcolilor profesionale, ce a creat o lipsă acută de electricieni şi alţi specialişti în domeniul energiei.
Companiile încearcă să rezolve problema prin traininguri proprii, deschiderea unor şcoli de meserii şi parteneriate cu facultăţi de profil. Nevoia de specialişti este susţinută şi de Valeriu Binig, partener asistenţă în tranzacţii EY România, care spune că toate marile companii de afară au mai nou un chief operations officer, în condiţiile în care toată lumea se aşteaptă să apară un comportament distructiv pe piaţă, o descentralizare masivă. „Dacă cineva are o idee inovatoare, pe care tu o ratezi, eşti pierdut. Este o uberizare a sectorului energetic“. În opinia lui, în viitor energia va fi un pretext pentru furnizori, concurenţa fiind pe servicii conexe şi mixul de produse, customizate, o zonă în care antreprenorii români sunt mai adecvaţi.
Nevoia de inovaţie şi modernizare este remarcată şi de Gheorghe Ciubotaru, preşedintele Electroalfa, fiind evident că România nu poate fi competitivă şi să aibă un preţ atractiv la megawatt cu centralele învechite pe care le are acum. „Occidentul a investit foarte mult în energie regenerabilă, însă la noi impredictibilitatea legislativă a pus la pământ energia verde”, a spus Ciubotaru, prezent la evenimentul ZF Power Summit.
În strategia companiei până în 2020 este prevăzută o creştere de 20% a pieţei interne, dar motorul afacerii va fi piaţa externă. Electroalfa are deja filiale în Africa, încearcă zona Iranului şi atacă mai activ Europa Occidentală, în special Germania.
În afară de reţele şi conexiuni, România are o dezvoltare redusă şi pe zona benzinăriilor, cu un total de 2.000 de unităţi, faţă de 17.000 în Germania şi 21.000 în Italia, susţine Remus Hirceagă, CEO la Ţiriac Energy. „Noi am pornit cu un parc fotovoltaic la Ploieşti. Vrem să creăm un sistem do it yourself, unde poţi plăti cu cardul sau cash, în zona de retail. Benzinăriile se adresează tuturor persoanelor, business to business sau business to customer. Considerăm că vom juca un rol foarte important pe partea de nişă.“
Partenerii ZF Power Summit au fost Engie (fostul GDF SUEZ Energy România), Hidroelectrica, Rompetrol, CEZ, Electrica, Electroalfa, Marsh, Microsoft, MOL, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Siemens, Enel şi Transelectrica.
Eric Stab
chairman & CEO, GDF SUEZ Energy (Engie) România
- Există o mulţime de companii către care suntem orientaţi. Piaţa noastră se află în schimbare. Sunt patru concepte esenţiale: descentralizare, decarbonizare, digitizare şi dereglementare.
- Există categorii largi de consumatori care şi-au schimbat tiparele de consum. Dacă ne uităm la gospodării, constatăm că acestea consumă mai mult decât în urmă cu câţiva ani, pentru că lor gazul încă li se pare o resursă atractivă.
Ne concentrăm pe atragerea consumatorului. Anul trecut am atras 60.000 de consumatori către reţeaua noastră de gaz.
- Când te uiţi la piaţa de energie din Europa, doar trei ţări – Malta, Cipru şi România - nu au resurse de CNG (compressed natural gas). În Paris, de exemplu, sunt o mulţime de autobuze pe CNG. În Vest, companiile de utilităţi fac staţii de combustibil ecologic şi lucrează cu producătorii auto.
- Companiile de utilităţi sunt atente la cross sell, la diferite produse pentru clienţi. Noi suntem activi pe multe domenii, mai ales pe zona de gaze, servicii de mentenanţă, înlocuirea boilerelor, a aerului condiţionat, termostate. E posibil să intrăm şi pe electricitate, pe locuinţe, dar depinde de evoluţia pieţei.
- Companiile de utilităţi îşi revăd modelul de afacere. Lucrurile se schimbă rapid, major. Multe centrale se închid în Europa, pentru că nu mai sunt competitive. Alt trend este mişcarea spre unităţi mai mici.
- România are nevoie de investiţii de 3-4 mld. euro în sectorul energetic în fiecare an, inclusiv în petrol şi gaze. Încrederea e cheia, fiind vorba de proiecte lungi. Cred că autorităţile nu au calculat impactul pe care deciziile din regenerabile îl vor avea asupra investiţiilor în alte proiecte.
- Am investit mai mult de 400 de milioane de euro în modernizarea reţelei şi continuăm investiţiile în acest domeniu. Vrem să investim pentru a continua modernizarea, dar şi pentru a continua conectarea consumatorilor noi la reţea.
- În ţările din Vest există un trend de a folosi lemnul pentru încălzire, în loc de gaz.
- Cred că, peste cinci ani, vom fi diferiţi în multe privinţe. Nu sunt prea sigur că vom intra pe sectorul telecom, dar vom furniza electricitate şi gaz. Ne vom dezvolta pe sectorul furnizării de servicii.
Remus Hirceagă, CEO Ţiriac Energy
În România ducem lipsă de benzinării. La noi sunt vreo 2.000 de benzinării, în Germania sunt vreo 17.000, iar în Italia – 21.000. Dacă oamenii vor să facă cumpărături în retail sau la un mall, trebuie să poată să şi alimenteze.
Noi am pornit cu un parc fotovoltaic la Ploieşti. Ne-am uitat ce putem face şi, petrolul fiind relativ accesibil, am zis să mergem în piaţa de petrol, mai ales că exista şi know-how-ul. Firma are rezultate bune, inclusiv profit.
Noi vrem să creăm un sistem do it yourself, unde poţi plăti cu cardul sau cash, în zona de retail.
Valeriu Binig, partener asistenţă în tranzacţii EY România
Energia va fi un pretext pentru furnizori, concurenţa va fi pe servicii conexe, să ofere cât mai multe. Nu mai e vorba de tras transformatoare şi linii, ci de a oferi servicii customizate, pentru populaţie şi companii. Avem concurenţă pe clientul de masă, cu aşteptări de confort.
Avem nevoie de specialişti în domeniu. Toate marile companii au mai nou chief operations officer. Toţi se aşteaptă să apară un comportament distructiv, o idee inovatoare, pe care, dacă o ratezi, eşti pierdut. Este o uberizare a sectorului.
Teofil Mureşan, proprietar Electrogrup Cluj
Grupurile hidroenergetice au durată de viaţă depăşită. Acum e momentul pentru investiţii, inclusiv cu fonduri UE şi resurse proprii. Smart metering e o zonă în care şi producătorii români au oportunităţi.
Vrem să achiziţionăm şi vrem o listare anul viitor.
Ar trebui ca, în strategia energetică, statul să pună la pachet cât mai multe investiţii, să lanseze mai multe companii odată pe bursă, să facă investiţii la pachet, ca să fie sume mari, 10 mld. lei să zicem, şi să atragă atenţia investitorilor.
Gheorghe Ciubotaru, preşedinte Electroalfa
Am construit o strategie până în 2020 şi am prevăzut o creştere foarte puternică a businessului. Până în 2020, creşterea pe piaţa internă va fi de maximum 20%, iar restul va veni de pe piaţa externă. Estimăm aproximativ 150 de milioane, din care 50 de milioane de pe piaţa externă.
Electroalfa se gândeşte la listare, dar abia după ce vom deveni un jucător regional. Anul viitor sub nicio formă, însă probabil că, începând cu 2018, vom aborda acest subiect. Vom decide dacă cea mai bună variantă e bursa sau investitorul financiar sau investitorul strategic.
Ştefan Gadola, vicepreşedinte executiv EnergoBit
Am venit convins că nu avem o strategie energetică, plec acasă ferm convins că nu vom avea prea curând. Ca să aplicăm smart metere în România este nevoie de reglementare.
Am avut gânduri de listare acum 7-8 ani, însă nu am ieşit pe bursă din cauza blocării elasticităţii noastre. Noi vrem să putem lua decizii rapide, de la o zi la alta, iar bursa presupune birocraţie. Astăzi, ne gândim ca peste câţiva ani să facem un exit, pe bursă sau către alt investitor strategic, dar nu curând.
