Eveniment

Antreprenorii români s-au întrebat ieri la conferinţa Romanian Business Leaders: „Care capital românesc?” Bancherii către antreprenori: Să fim balansaţi în a defini capitalul străin sau românesc

Florin Talpeş, care controlează producătorul de software Bitdefender: O companie mică trebuie să se finanţeze local, cele mari pot merge şi în străinătate. Avem un ecosistem antreprenorial slab. Susţinem start-up-urile. Noi, românii, avem problema lucrului în echipă

Florin Talpeş, care controlează producătorul de software Bitdefender: O companie mică trebuie să se finanţeze local, cele mari pot merge şi în străinătate. Avem un ecosistem antreprenorial slab. Susţinem start-up-urile. Noi, românii, avem problema lucrului în echipă

Autor: Sorin Pâslaru

03.03.2017, 00:05 632
Trebuie să fim „foarte balansaţi în a defini capitalul străin sau românesc“, pentru că nu este productiv să se gândească în aceşti termeni, a atras ieri atenţia Cristian Sporiş, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank, la conferinţa Romanian Business Leaders.
 
Mihai Marcu (clinicile MedLife), Florin Talpeş (antivirusul Bitdifender), Felix Pătrăşcanu (Fan Courier) şi Dragoş Petrescu (restaurantele City Grill) s-au întrebat ieri „Care capital românesc?“ împreună cu bancherul Cristian Sporiş.
 
Din discuţie a rezultat că, pe de o parte, nu trebuie pus în adversitate capitalul românesc cu cel străin şi că nici definiţia în sine nu ar fi folositoare, iar pe de altă parte că este nevoie de capital românesc care să iasă în străinătate precum fac polonezii, cehii sau ungurii.
 
Însă tot Sporiş a explicat că, pentru bănci, singurii clienţi sunt firmele private româneşti pentru că multina­ţionalele se finanţează direct din străinătate, la dobânzi zero sau chiar negative. „Nu aş pune în antiteză capitalul străin şi cel românesc. Capitalul merge acolo unde îşi găseşte randamentul, toţi trebuie trataţi la fel. Problema este că la nivel internaţional ne îndreptăm spre protecţionism. Să fim balansaţi în a defini capitalul străin sau românesc. Să fim vocali când există cazuri de penalizare a românilor vs străini“, a spus Cristian Sporiş.
 
Dragoş Petrescu de la City Grill a spus că principala diferenţă între fir­mele româneşti şi cele străine este diferenţa de magnitudine. „Firmele străine sunt de zece ori mai mari decât cele româneşti, iar atunci când ai o in­vestiţie mare ai altfel acces la autori­tăţi, pe când un mic întreprinzător stă la rând. În plus, firmele mici româneşti nu beneficiază de servicii de suport. Capitalul românesc este foarte divizat şi nu are forţă, nu se asociază“, a spus Petrescu.
 
Felix Pătrăşcanu, preşedinte Fan Courier, a spus că firma sa luptă cu multinaţionalele şi nu se simte discriminat faţă de investitorii străini.
 
„Poate că o diferenţă este abor­darea ANAF, care merge mai puţin la multinaţionale, unde ştie că are de-a face cu consilieri, cu oameni bine pregătiţi, şi vine  mai des la firmele româneşti. Noi am învăţat enorm de la multinaţionale. Spre exemplu am luat regulamentul de ordine interioară de la Connex integral“, a spus Pă­trăşcanu.
 
Florin Talpeş, care controlează producătorul de software Bitdefender, a spus că nu atât diferenţa român-străin contează cât cea între firme mari şi firme mici.
 
„Mă aştept ca în România start-up-urile să fie româneşti. Între Bitdefender şI oricare multinaţională nu sunt diferenţe. Problema noastră este incapacitatea de a ridica companii cu afaceri de 50-100 milioane de euro pe an. O companie mică trebuie să se finanţeze local, cele mari pot merge şi în străinătate. Avem un ecosistem antreprenorial slab. Susţinem start-up-urile. Noi, românii, avem problema lucrului în echipă“, a spus Talpeş.
 
El a spus că o explicaţie pentru profitabilitatea mai redusă a firmelor străine este faptul că lanţul valoric nu este integral în România, ci aici este doar o parte a lanţului.
 
„Centrele de cercetare-dezvoltare locale ale multinaţionalelor, deşi aparent sunt puţin profitabile în termeni de profit net/cifră de afaceri, aduc valoare adăugată locală uriaşă, pentru că fac transfer de cunoştinţe. Ei vin aici cu tehnologii state of the art“, a spus Talpeş.
 
Mihai Marcu, preşedinte Medlife, s-a întrebat de ce nu merg antre­prenorii români în străinătate, a spus că modelul Irlandei de dezvoltare doar pe multinaţionale poate fi periculos şi că ar putea fi necesar un ambasador al capitalului privat românesc pe lângă Guvernul României.
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO