2015, cel mai slab an de după 2008 la capitolul deschideri de autostrăzi

Anul ruşinii: România va deschide doar 10 km de autostrăzi. Bulgarii fac 142 km, iar ungurii 55 km

6 ian 2015 Autor: Andreea Neferu

România va deschide doar 10 kilometri de autostradă anul acesta, între Pecica şi Arad, după ce în anii 2012 şi 2013 nu a deschis niciun şantier nou de autostrăzi. Cauza este tărăgănarea licitaţiilor în 2013 de către CNADNR.

Anul 2015 va fi cel mai slab de după 2008 la capitolul deschideri de autostrăzi: doar 10 kilometri, între Pecica şi Arad, au ca termen sigur de finalizare anul acesta, în timp ce alţi 6,5 km, între şoseaua Petricani şi centura Bu­cu­reştiului stau sub semnul întrebării, având în vedere că pe o porţiune de 3 km încă nu există un constructor care să realizeze lucrările.

Realizările de anul acesta contrastează puternic cu ceea ce estimează alte ţări din regiune că vor finaliza în 2015. Bulgarii spre exemplu mizează pe deschiderea circulaţiei pe 142 de kilometri anul acesta, ceea ce ar duce reţeaua de autostrăzi din ţara de la sud de Dunăre la aproape 770 km, cu circa 60 km în plus faţă de ceea ce va avea România la finalul anului 2015 la capitolul autostrăzi, potrivit datelor transmise ZF de către Ministerul Dez­voltării Re­gio­nale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria. 

Şi ungurii au în plan deschiderea circulaţiei pe circa 55 de kilometri de autostrăzi anul acesta, în contextul în care în prezent vecinii de la graniţa de vest au 1.390 de kilometri de drumuri de mare viteză, adică dublu faţă de România, potrivit datelor transmise pentru ZF de către Nemzeti Infra­struktura Fejleszto, echivalentul CNADNR din Ungaria.

Una dintre autostrăzile pe care guvernul de la Budapesta inten­ţionează să le dea în folosinţă anul acesta este cea dintre localitatea Mako şi graniţa cu România, la Nagylak (Nădlac), ceea ce înseamnă că Ungaria va avea o autostradă continuă, fără întreruperi, care va lega frontiera românească a Unga­riei de cea austriacă.

Autostrada între grani­ţa austriacă şi cea românească a Un­gariei va avea o lungime de 386 km, potrivit informaţi­ilor transmise anterior de compania maghiară de dezvoltare a infrastructurii naţionale.

„Orice cifră, promisiune sau angajament legat de autostrăzi în Ro­mânia reprezintă o pată neagră pentru politicieni. Se vorbeşte despre autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale pe cărări de munte, când noi avem un pod între două ţări europene (este vorba de podul Giurgiu-Ruse – n.red.) care este impracticabil pe partea românească, fiind plin de gropi“, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.

Cum explică Hagiu faptul că bulgarii, spre exemplu, reuşesc să aibă mai multe rezultate la capitolul infrastructură rutieră? „Au mai mult bun-simţ, mai multă responsabilitate, au atitudine. Totul se rezumă la atitudine“, afirmă Hagiu.

CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF privind numărul de kilometri de autostrăzi care vor fi deschişi circulaţiei anul acesta. Potrivit unui răspuns transmis agenţiei de presă Mediafax în luna noiembrie a anului trecut de către CNADNR, în 2015 ar urma să fie gata, pe lângă Pecica-Arad, şi primii 6,5 kilometri ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, între şoseaua Petricani şi centura Capitalei. Situaţia acestui tronson este însă destul de incertă în acest moment. Primii 3,3 kilometri ai acestui tronson au rămas fără constructor anul trecut, ceea ce înseamnă că CNADNR trebuie să organizeze o nouă licitaţie pentru construcţia acestui mic sector de drum, urmată probabil şi de o perioadă de contestaţii. În acest context, inaugurarea celor 6,5 kilometri este puţin probabilă anul acesta.

De altfel, şi anul 2014 s-a încheiat cu un bilanţ sărac pentru infrastructura rutieră, având în vedere că doar 50 de kilometri de autostrăzi au fost deschişi circulaţiei, la mai puţin de jumătate faţă de anul anterior. Numărul redus de kilometri deschişi circulaţiei anul trecut, dar şi estimările şi mai „sărace“ pentru anul 2015 vin în contextul în care în anii 2012 şi 2013 niciun şantier nou de autostrăzi nu a fost deschis circulaţiei. Mai mult, anul 2013, când la cârma Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, care are în subordine CNADNR, se afla Dan Şova, a însemnat licitaţii amânate pentru construcţia de autostrăzi pe bani europeni. Spre exemplu, licitaţiile pentru construcţia a 100 de kilometri de autostrăzi situaţi pe rutele Lugoj - Deva sau Timişoara - Lugoj au fost tărăgănate timp de zece luni, motiv pentru care construcţia efectivă a acestora a început abia în 2014. Iar acest lucru înseamnă că este puţin probabil ca în 2015 să fie gata vreunul dintre tronsoanele a căror construcţie a demarat anul trecut. 

În prezent, România are în lucru aproape 220 de kilometri de şantiere de autostrăzi, cu un cost total de circa 5,5 miliarde de lei, potrivit datelor transmise ZF de către CNADNR.

România are în prezent 695 de kilometri de autostrăzi, o mare parte dintre aceştia, mai exact aproape 470 de kilometri, fiind finalizaţi în ultimul deceniu. Construcţia de autostrăzi în România a început încă de dinainte de Revoluţie, astfel că după căderea regimului comunist ţara avea 113 kilometri de autostrăzi, pe rutele Bucureşti - Piteşti şi Feteşti - Cernavodă.

Ulterior însă au mai trecut alţi 15 ani până când autorităţile să mai mai adauge pe harta României alţi kilometri de autostradă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.01.2015

 
Read this article in english on www.ZFenglish.com
Cuvinte cheie:
autostrazi
, 2015
, cnadnr
, licitatii
, circulatie
, construcţie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide