Tot mai mulţi tineri din România sunt pradă dependenţei jocurilor de noroc, în condiţiile în care sălile de jocuri s-au extins exponenţial, arată un reportaj al site-ului BalkanInsight.com despre fenomenul creşterii industriei de gaming din România din ultimii 10 ani.
„În România, sănătatea publică este subordonată interesului companiilor private. În acest moment avem doar haos, iar singurii câştigători sunt dealerii“, a spus pentru BalkanInsight.com Eugen Hriscu, psiholog şi fondator al organizaţiei non-guvernamentale Aliat, care activează în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de alcool şi droguri.
Urmele dependenţei de jocuri de noroc nu sunt vizibile pe corpul victimei la fel ca cele ale dependenţei de droguri sau alcool, dar pot avea urmări la fel de grave ca şi aceasta. Pericolul este chiar mai mare pentru că dependentul de jocuri nu poate fi identificat şi ajutat la fel de uşor ca ceilalţi, potrivit articolului din BalkanInsight.
BalkanInsight prezintă cazul unui bărbat de 40 de ani care şi-a părăsit soţia şi copiii şi s-a mutat din nou cu părinţii săi pentru a putea să se joace noaptea ca în timpul adolescenţei: „Sub umbrelă, el merge prin ploaie în Bucureşti. Încă plouă când păşeşte în sala de jocuri şi se aşază în faţa ecranului. La sala de jocuri descoperă noi generaţii de tineri care lucrează în supermarketuri sau ca şoferi de taxi, iar noaptea îşi joacă banii câştigaţi“.
Între anii 2004 şi 2013, numărul caselor de jocuri din România a crescut de patru ori, ajungând la 62.000, potrivit datelor furnizate de Federaţia Europeană a Jocurilor şi a Divertismentului. Industria jocurilor de noroc din România are venituri de un miliard de euro pe an, după cum estimează unii experţi.
„Numărul dependenţilor de jocuri de noroc a crescut foarte mult faţă de anul trecut. Noi ca organizatori am văzut mai mulţi dependenţi decât înainte“, a spus Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România.
În 2014, statul român a câştigat 147 mil. euro din licenţe şi autorizaţii de jocuri de noroc, potrivit Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituţia care supraveghează piaţa jocurilor de noroc. Aproximativ 87% din această sumă au venit de la operatorii de aparate de tip slot machine, cunoscute sub numele de păcănele, preferate de jucătorii cu venituri mici. Încasările statului au crescut la 266 milioane de euro în 2015.
Conform unui studiu realizat în 2012 şi comandat de companiile de jocuri de noroc, românul care joacă la păcănele are un venit lunar mediu de 290 de euro. Venitul lunar mediu în 2012 a fost de aproximativ 350 de euro.
Pe de altă parte, cei care joacă la cazinouri sunt vizualizaţi ca persoane cu bani pentru care jocurile de noroc sunt considerate un mod de a se distra, „operatorii de jocuri nu au nevoie să vină un taximetrist care şi-a cheltuit toţi banii şi soţia să plângă, aoleo“, scrie BalkanInsight. „Sălile de jocuri şi cazinourile sunt frecventate în general de oameni cu mulţi bani, care îşi pot permite să joace chiar mai mult decât o fac“, spune Steliana Rizeanu, psiholog şi fondator al programului „Joc responsabil“, care se ocupă cu prevenirea, identificarea şi asistarea jucătorilor cu probleme legate de jocurile de noroc.
Romslot şi Romanian Bookmakers, doi dintre cei mai mari operatori de jocuri de noroc din România, au realizat în 2016 un studiu care a estimat numărul persoanelor numite „jucători problemă“ la aproximativ 100.000 într-o ţară cu o populaţie de sub 20 de milioane.
România nu este însă singura ţară din Europa care consideră că responsabilitatea programelor antidependenţă revine companiilor de jocuri. Criticii avertizează că pericolul este mai mare în cazul României în comparaţie cu alte ţări deoarece legislaţia nu funcţionează normal.
„Educaţia poate să vină de la noi căci noi ştim multe dintre secretele industriei. Educând consumatorul să înţeleagă elementul de distracţie, că el câştigă aici petrecere de timp şi nu o sursă de bani. Jucătorul român nu joacă de obicei responsabil“, explică Cristian Pascu, preşedinte al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc.
Disponibilitatea autorităţilor române şi a industriei jocurilor de noroc de a găsi soluţii la problema dependenţei este pusă la îndoială.
Parlamentul român a aprobat în mai 2015 o lege cu privire la jocurile de noroc, care a inclus, printre altele, măsuri menite să abordeze dependenţa faţă de acestea. Însă până în prezent nu s-a realizat niciun progres cu privire la implementarea unor măsuri antidependenţă.
Legea solicită înfiinţarea unei fundaţii pentru interesele publice, în fruntea căreia să se afle Asociaţia Română a Jocurilor de Noroc care să se ocupe de crearea programelor pentru prevenţia şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc.
Pe lângă înfiinţarea acestei fundaţii, legea prevede crearea unui fond care să prevină dependenţa, în care fiecare companie de jocuri de noroc va trebui să contribuie cu 1.000 de euro pe an, respectiv cu 5.000 de euro în cazul operatorilor online şi al Loteriei Naţionale.
Fundamentul funcţionării fondului va fi programul numit „Joc responsabil“, care a fost fondat de două psihologe, Leliana Pavelescu şi Steliana Rizeanu, fiind singurul din România.
