Astăzi va fi una dintre cele mai bizare zile ale guvernării din ultimii 25 de ani: Guvernul PSD va decide dacă este şi împotriva sindicatelor, şi a patronatelor cu revoluţia fiscală propusă

6 nov 2017 Autor: Adelina Mihai

Guvernul merge înainte cu toate măsurile fiscale anunţate în ultima perioadă, potrivit informaţiilor ZF.

În pofida controverselor generate de proiectul de mo­di­ficare a Codului fiscal şi a amânării şedinţei de guvern de vineri în care trebuia să se discute trecerea contribuţiilor so­ciale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, in­for­maţiile ZF arată că proiectul urmează să fie adoptat astăzi.

„Nu ştiu de nicio amânare a şedinţei sau că nu intră pachetul de modificări fiscale în şedinţă“, a transmis ieri un înalt oficial.

Pachetul de măsuri fiscale anunţat de guvern a primit feedback negativ atât de la oamenii de afaceri, de la consultanţi fiscali, de la antreprenori, cât şi de la sindicalişti.

„Eu cred că vor merge înainte cu măsurile fiscale pro­pu­se. Să fim serioşi, nu au suficient de mulţi bani ca să sus­ţină creşterea salariilor publice, acea creştere de 25% este monstruos de greu de susţinut. Şi aşa s-a găsit soluţia com­pen­sării acestei sume lipsă din transferul contribuţiilor so­cia­le de la angajator la angajat“, a spus consultantul fiscal Adrian Benţa de la compania de consultanţă fiscală Benţa Consult.

Principalele măsuri din proiectul de modificare a Codului fiscal sunt trecerea contri­buţiilor sociale de la angajator la angajat şi re­du­­cerea cuantumului acestora de la 39% la 35% din salariul brut, reducerea impozitului pe ve­nit de la 16% la 10% şi aplicarea unui im-pozit de 1% din cifra de afaceri pentru firmele cu venituri de sub 1 milion de euro pe an.

De asemenea, creşterea salariului minim de la 1.450 de lei brut pe lună la 1.900 de lei brut pe lună de anul viitor este o altă măsură anunţată pentru anul viitor, care urmează să fie reglementată prin hotărâre de guvern la finalul anului. Atât sindicatele, cât şi patronatele şi-au exprimat public nemulţumirile vizavi de acest pachet de măsuri. Dacă oamenii de afaceri spun că aceste măsuri generează confuzie şi nesiguranţă, dar şi costuri mai mari, sindicatele susţin că reducerile de taxe promise nu se vor vedea în buzunarele angajaţilor. „Există câteva semne de întrebare vizavi de proiect, pentru că altfel nu amânau şedinţa. Rămâne de văzut dacă şi cum vor implementa toate măsurile. La prima vedere, cei care sunt la partid sunt decişi să aplice toate măsurile din proiect, în timp ce la guvern primul-ministru pare să aibă nişte ezitări. Sau cel puţin aşa se vede din afară“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca de la compania de consultanţă fiscală Tax & Business Solutions.

Dincolo de sindicate şi patronate, şi Consiliul Fiscal a avizat negativ propunerea de modificare a Codului fiscal, pentru că s-au identificat riscuri legate de generarea unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate.

„Impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsu­rilor de compensare identi­ficate în nota de funda­mentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abor­dare nu este potrivită – impactul identificat este con­diţionat de ipotezele cu pri­vire la creşterea salariilor brute care au drept sursă de pro­venienţă inclusiv creşterea masivă a remunerării sala­riaţilor din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecinţe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare“, se arată în opinia Consilului Fiscal.

O soluţie pentru creşterea salariilor din sistemul bugetar fără ca mediul privat să fie afectat ar putea să o repre­zinte reducerea numărului de angajaţi din sistem, mai spun consultanţii.

„În sistemul bugetar sunt oameni care muncesc foarte mult şi oameni care taie frunză la câini. La ANAF, unde mă duc frecvent, văd în birouri angajaţi care muncesc enorm, dar şi angajaţi care joacă Solitaire. Dacă s-ar face restructurarea aparatului de stat, s-ar rezolva problema cu majorările salariale şi ar fi benefic şi pentru mediul privat, care ar absorbi imediat bugetarii concediaţi, pentru că este nevoie de forţă de muncă“, a mai spus Adrian Benţa.

 

Consiliul Fiscal: Măsurile guvernului înseamnă un gol de 5 miliarde de lei la buget; nu le avizăm!

Consiliul Fiscal susţine că schimbarea majoră de filosofie fiscală prin mutarea contribuţiilor sociale aproape exclusiv în sarcina angajatului, caz unic cel puţin la nivelul statelor membre ale UE, nu este însoţită de o justificare care să facă acest demers unul credibil şi acceptabil pentru partenerii sociali. Consiliul Fiscal – instituţie chemată de lege să-şi exprime punctul de vedere asupra măsurilor fiscale ale guvernului – este doar ultima instituţie din lista celor care se opun măsurilor de modificare a Codului fiscal anunţate de guvern. Consiliul Fiscal a avizat negativ, la finalul săptămânii trecute, pachetul fiscal propus de guvern: măsurile propuse comportă riscuri “neobişnuit de mari” şi pierderi la buget de 5 miliarde de care nu pot fi acoperite din alte surse. „Impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei (la buget – n.red.), în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în «Nota de fundamentare» nu indică acoperirea în întregime a acesteia.” Potrivit sursei citate, riscul major pleacă de la faptul că evaluările Finanţelor pornesc de la ipoteza că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puţin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ şi care ar fi consemnat oricum o creştere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent. „Consiliul Fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, faptul că ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depăşite, în condiţiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne şi cu tratatele europene.”

Consiliul Fiscal subliniază o temere cvasigenerală: „Este lesne de imaginat o situaţie în care, în lipsa unei obligaţii explicite în acest sens (obligaţia angajatorului de a majora salariul brut al angajatului astfel încât netul salariatului să nu scadă după trecerea obligaţiilor fiscale de la angajator la angajat – n.red.), angajatorul alege să nu majoreze salariul brut al angajatului într-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut în vedere pentru anul viitor înainte de promovarea actului normativ în chestiune – el poate de exemplu alege să majoreze salariul brut în 2018 cu doar 19,9%, asigurând astfel neutralitatea măsurilor propuse la nivelul salariului net în raport cu anul 2017, fără însă a mai opera creşterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de bază, ori, chiar dacă improbabil, poate majora salariul brut într-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evoluţie apare drept improbabilă în condiţiile unei pieţe a muncii tensionate, însă nu este în nici un caz imposibilă, mai ales în condiţiile în care gradul de tensionare a pieţei muncii este diferit atât la nivel de ramuri, cât şi în profil teritorial. În esenţă, o creştere a salariului brut inferioară cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decât cea estimată”.

Consiliul Fiscal mai arată că exceptarea de la obligativitatea plăţii CAS şi CASS a persoanelor ce obţin venituri din activităţi independente în condiţiile în care acestea obţin şi venituri salariale ori de natură salarială pentru care sunt asigurate în sistemul public creează o oportunitate de arbitraj fiscal cu potenţiale consecinţe semnificative.

“În condiţiile în care povara fiscală la nivelul muncii salariate rămâne practic nemodificată, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activităţilor independente şi microîntreprinderilor (concret, în acest din urmă caz, este relevantă eliminarea restricţiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entităţilor care realizează venituri din consultanţă şi management), încurajează sub-declararea veniturilor salariale. În plus, Consiliul fiscal apreciază ca fiind inechitabil ca salariaţii să plătească CAS si CASS la tot venitul realizat, în timp ce în cazul veniturilor exclusiv din activităţi independente baza de impozitare să fie limitată la nivelul salariului minim indiferent de nivelul venitului (impozitarea fiind astfel profund regresivă – la venituri mari impozitarea fiind mult mai mică decât la venituri mici), mai ales în condiţiile în care pachetul de servicii publice de sănătate este acelaşi indiferent de sursa de venit.” Iulian Anghel

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2017

 
Cuvinte cheie:
Guvern
, guvernare
, PSD
, patronate
, sindicate
, salariu
, cod fiscal
, consiliul fiscal
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide