Eveniment

Atacurile teroriste de pe aeroportul din Istanbul: ce schimbă în jocurile puterii din regiune şi ce înseamnă pentru UE

Aeroportul Atatürk din Instanbul, scena atentatelor sângeroase de marţi

Aeroportul Atatürk din Instanbul, scena atentatelor sângeroase de marţi

Autor: Bogdan Cojocaru

30.06.2016, 00:03 383
Atacurile teroriste asupra aeroportului Atatürk, unul dintre cele mai aglomerate din lume, sunt atacuri clare asupra turiştilor străini şi industriei turismului din Turcia, vitală pentru economia unei ţări care reprezintă o verigă importantă a NATO şi a planurilor UE de rezolvare a crizei refugiaţilor, dar care caută să se apropie de Rusia.

Pentru autorităţile de la Ankara, principalul suspect al atacurilor este ISIS, iar răzbunarea turcilor va fi dură. Până acum Turcia şi ISIS, în teorie în tabere opuse în conflictul din Siria, nu s-au întâlnit în confruntări directe. Inten­sifi­carea războiului de pe teritoriul sirian ar putea împinge şi mai mulţi imi­granţi spre Europa. Armata turcă este una dintre cele mai puternice din regiune.

Cu economia slăbită şi izolată de Occident, Turcia, un important membru al NATO pentru regiunea Mării Negre şi Orientul Mijlociu, căuta înainte de atacuri să-şi încălzească relaţiile cu Rusia dintr-o poziţie în care superioritatea ar fi avut-o Moscova. Masacrul de pe aeroportul din Istanbul îi va slăbi şi mai mult economia.

Numărul turiştilor străini din Turcia a scăzut cu 28% în aprilie, la acea dată cel mai acut declin din 1999, potrivit Hurriyet Daily News. În mai, declinul a ajuns la 35%, o contribuţie majoră având-o reducerea cu 92% a numărului de turişti ruşi – consecinţa interdicţiei date de Putin ruşilor de a mai vizita Turcia după ce armata turcă a doborât un avion de război rusesc la graniţa cu Siria. Circa 12% din PIB-ul turcesc vine de la industria turismului. În ultimele luni, în Turcia au avut loc mai multe atacuri sinucigaşe sângeroase care au avut ţinte civile şi turistice din zone metropolitane – în octombrie 2015 în apropierea gării centrale din Ankara, în ia­nuarie în Piaţa Sultanahmet din Istanbul, apoi pe bulevardul Istiklal din Istanbul. Spre deo­se­bire de ISIS, militanţii kurzi au executat ope­raţi­uni în acelaşi interval de timp mai ales asu­pra ţintelor militare şi guvernamentale turceşti.

Grupări kurde luptă şi în Siria, susţinute de SUA, împotriva ISIS, iar Washingtonul îi consideră pe kurzi cei mai eficienţi luptători contra Statului Islamic. Pentru An­ka­ra, ascensiunea kurzilor re­pre­zintă o ameninţare deoa­rece aceştia fac eforturi pentru a-şi câştiga înde­pen­denţa faţă de Turcia şi pentru înfiin­ţarea unui stat kurd. Ankara încearcă să-i descu­ra­jeze inclusiv cu forţa armată. De asemenea, preşe­dintele turc Recep Tayyip Erdogan ar vrea înlăturat de la putere regimul liderului sirian Bashar al-Assad, care luptă, susţinut de Rusia, contra unor grupări rebele siriene şi contra ISIS. Occidentul susţine că Rusia îl ajută pe Assad mai mult să-şi anihileze opoziţia decât să distrugă Statul Islamic.

În acest context, zilele trecute Erdogan i-a trimis lui Putin o scrisoare cu scuze pentru doborârea aeronavei de război ruseşti. Însă Putin nu s-a grăbit să-i răspundă, probabil pentru a capitaliza cât mai multe beneficii economice şi politice. Moscova a sugerat, între timp, că ar putea lăsa din nou turiştii ruşi să viziteze Turcia.

Analiştii spun că împăcarea ar aduce înapoi pe agendă Turkish Stream, un gazoduct care ar transporta gaze naturale ruseşti către Europa prin Turcia. Gazoductul ar face din Turcia un element important în ruta energiei ruseşti către ţările europene. Ruta ar ocoli Ucraina. De asemenea, în ultimele zile Gazprom a sugerat că ar putea dezgheţa South Stream, tot un proiect pentru un gazoduct rusesc, de care ar fi interesată mai ales Bulgaria, conductele urmând să treacă pe o mare parte din teritoriul ei şi să-i aducă energie mai ieftină. Kremlinul  anunţase anterior că a îngropat proiectul deoarece dezvoltarea lui era împiedicată de Comisia Europeană (pe motive că încalcă legile concurenţei). În condiţiile izolării de Occident, Turcia încearcă de asemenea să-şI refacă după şase ani de tensiuni relaţiile diplomatice cu Israelul. Aceasta, spun analiştii, i-ar permite Turciei să importe gaze naturale israeliene peste doar câţiva ani. Însă în discuţiile cu Israelul Turcia a obţinut mai puţin decât a vrut, semn că poziţia Ankarei în regiune este în declin.

Stratfor avertizează că atacurile asupra aeroportului din Istanbul nu vor face decât să întârească hotărârea Ankarei de a păstra legislaţia antiteroristă (aceste legi întăresc autoritatea lui Erdogan) care a devenit un punct nevralgic în negocierile Turciei cu UE privind criza imigranţilor, liberalizarea vizelor şI discuţiile de aderare. Cu alte cuvinte, distanţa dintre UE şI Turcia se va mări.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO