Eveniment

Atitudinea autorităţilor fiscale a fost perfect „paralelă“ cu businessul şi a devenit antibusiness

Autor: Ştefan Stan, Claudia Medrega

16.10.2014, 00:09 2708
Fiscalitatea a fost şi a rămas o „piatră de moară“ care trage România în jos în clasamentele competitivităţii economice.

Atitudinea autorităţilor fiscale din România a fost perfect „paralelă“ cu businessul, iar în prezent a devenit antibusiness. Iar această relaţie dintre Fisc şi mediul de afaceri local, schimbările frecvente ale legislaţiei fiscale şi numă­rul mare de taxe sunt piedici care stau în calea creşterii competitivităţii economice a României, în opinia experţilor în fiscalitate şi a avocaţilor care au participat ieri la conferinţa „Cum poate fiscalitatea să propulseze Româ­nia în topurile competitivităţii economice“ organizată de ZF în parteneriat cu casele de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Ionescu Sava şi Biriş Goran şi compania TPG - The Practice Group.

„Atitudinea autorităţilor fiscale din România a fost perfect paralelă cu businessul“, a spus Radu Ionescu, managing partner la casa de avocatură Io­nescu şi Sava.

La rândul lui, Gabriel Biriş, partener fondator al Biriş Goran, a catalogat modul actual de relaţionare a autori­tăţilor cu mediul de afaceri drept „anti-business“. „În prezent autorităţile sunt antibusiness. Când blochează activitatea unei companii, fac plângeri penale, acestea sunt măsuri antibusiness.“

Fiscalitatea a fost şi a rămas o „piatră de moară“ care trage România în jos în clasamentele competitivităţii economice la nivel mondial.

Instituţiile fiscale, prin atitudinea lor la adresa contribuabililor, descurajează investiţiile şi antreprenorii, care de multe ori preferă să pornească afaceri în străinătate, unde sunt susţinuţi de stat şi nu sunt acuzaţi şi priviţi ca nişte evazionişti. „Una din greşelile pe care le fac instituţiile fiscale este că omul de afaceri este tratat de la început ca un evazionist. Este tratat ca şi când ar fi împotriva statului. Trebuie o nouă relaţie între instituţii şi mediul de business“, a spus Constantin Niţă, ministrul economiei.

Niţă, care a venit din mediul de business în politică, susţine că cel mai important lucru pentru mediul de afaceri este să intre în vigoare un Cod fiscal care „să rămână o perioadă rezonabilă de timp şi pe care să nu îl mai schimbăm“.

Ramona Jurubiţă, partener şi head of Taxation, KPMG România, consideră că interacţiunea cu autorităţile este una „de forţă“ şi nimeni nu urmăreşte cine a avut dreptate şi cum răspunde un funcţionar public. „Am ajuns în situaţia în care să ne fie teamă să interacţionăm cu organul fiscal, deoarece pentru orice taxă pe care poate nu am aplicat-o corect, mi se stabilesc penalităţi. Ori le plăteşti, ori dosarul merge mai departe la DNA“, a adăugat ea.

În raportul „Doing Business“ din 2013 al Băncii Mondiale, realizat pe baza a 10 criterii ce privesc sistemul de reglementare a mediului de afaceri, România se afla pe poziţia 73 din 189 de ţări, având a doua cea mai slabă poziţie între ţările din Europa Centrală şi de Est, iar plata taxelor şi impozitelor este unul dintre domeniile care plasează România foarte jos în top, pe locul 134. O companie din România face în fiecare an 39 de plăţi către stat în contul taxelor şi contribuţiilor de trei ori mai multe faţă de media UE, iar cea mai mare parte din povara fiscală este distribuită pe muncă, potrivit Băncii Mondiale. Pentru achitarea taxelor o companie pierde anual 200 de ore.

Şi în clasamentul competitivăţii elaborat de Forumul Economic Mondial, România stă, de asemenea, destul de prost plasându-se pe poziţia 59 din 144 de ţări.Raportul atrage atenţia că problemele care predomină în mediul de afaceri românesc sunt şi cele legate de regimul fiscal, care descurajează investiţiile. Fiscalitatea apare în topul competitivităţii realizat Forumul Economic Mondial în mai multe arii ale raportului, cum ar fi: plăţi anuale de taxe (locul 60 pentru România), efectul taxării asupra facilitării investiţiilor (locul 128), cota totală de impozit ca procent din profit (locul 91) sau efectul taxării asupra facilitării muncii (locul 140).

Schimbările foarte dese ale Codului fiscal au dus la nesiguranţă. Această situaţie a afectat puternic predictabilitatea şi stabilitatea fiscală, adică premisele pentru crearea unui mediu favorabil pentru investiţii şi pentru dezvoltarea de noi afaceri, au mai spus participanţii la conferinţa ZF.

„Instabilitatea nu a făcut deloc bine sistemului fiscal în România. În momentul în care cineva avea curajul să înceapă o afacere, era avizat asupra taxelor, însă nu neapărat acest lucru speria antreprenorii, ci lipsa stabilităţii. Dacă nu se va asigura o stabilitate pe termen mediu şi lung va fi greu să convingem investitorii să vină în România şi să înceapă o afacere sănătoasă“, a declarat în cadrul conferinţei Dana Cornea, Partener Fondator TPG Accounting.

Pe lângă instabilitatea legislativă şi povara fiscală exagerată, experţii în fiscalitate au căzut de acord că un alt obstacol major în calea creşterii competitivităţii este evaziunea fiscală „imensă“.

România poate deveni mai competitivă din punct de vedere fiscal şi nu ar mai fi necesară creşterea de taxe dacă s-ar colecta în plus măcar jumătate din sumele care reprezintă evaziune fiscală, estimată la 16% din PIB, ajungându-se la un nivel de colectare de 37-38%, potrivit lui Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice Deloitte Ro­mânia. Ministrul economiei a afirmat anterior că, dacă statul ar reuşi să colecteze 37-39% venituri din PIB, probabil nu va mai fi nevoie de alte taxe şi impozite, precum taxa pe stâlp.

Bădin a mai afirmat că nu există o strategie şi viziune pe ter­men lung, lacună care înceţoşează direcţia în care ar trebui să se îndrepte România din punct de vedere fiscal. „Noi nu avem un plan de ţară, nu ştim de ce avem nevoie. În mo­mentul în care vor fi setate priorităţile, politica fiscală va de­veni foarte clară. Sunt optimist că reforma administraţiei fis­cale va contribui la creşterea colectării taxelor de către stat şi la o mai bună relaţie între instituţiile fiscale şi contri­bua­bili.“

România trebuie să decidă care sunt sectoarele de activitate pe care doreşte să le încurajeze şi să folosească pârghii fiscale pentru aceasta, apreciază Alexandru Cristea, tax partner la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

„Agenda rămâne deschisă pentru o strategie fiscală ce ţine seama de nevoile/dezvoltarea sectorială: regândirea sistemului de redevenţe pentru resursele minerale, lărgirea cotei reduse de TVA la alimente, generalizarea taxării inverse în anumite sectoare cu risc de evaziune, scutirea de TVA la import.“

Deşi România nu are impozit mare pe profitul mare al companiilor, taxele totale  pe forţa de muncă (impozitul pe venit plus contribuţiile de asigurări sociale)  sunt extrem de ridicate, fiind în topul european. La un salariu net de 1.000 de lei se plătesc taxe de 800 de lei.

Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât  are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă.

Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă având în vedere lipsa de încredere în capacitatea administrativă a Guvernului de a împinge economia înainte. Constantin Niţă, ministrul economiei din guvernul Ponta, spune că se aşteaptă la o relansare a investiţiilor după reducerea contribuţiilor sociale la nivelul angajatorului cu 5 puncte procentuale şi după intrarea în vigoare a legii privind profitul reinvestit.

Niţă nu crede că economia românească poate creşte cu peste 5% pe an având în vedere contextul european, principala piaţă de export a României. El a menţionat că în acest an economia va creşte cu o rată în jurul a 2-3%, ritmul fiind de încetinire. În trimestrul 4 al anului trecut ritmul de creştere a fost de 5,4%.

 

Ramona Jurubiţă, partener, head of taxation KPMG România

* În legislaţie există şi puncte bune, dar aplicabilitatea lor practică lasă de dorit.

* Trebuie îmbunătăţit sistemul eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, care ar fi o „gură de oxigen“ dată societăţilor care sunt în dificultate, în condiţiile în care accesul la finanţare pe piaţa bancară este destul de dificil. aplicabilitatea ei şi modul de abordare este unul destul de obiectiv.

* Scutirea de impozit pe profitul reinvestit este o semi-facilitate, pentru că momentan aplicabilitatea măsurii este limitată până în 2016. Există o scutire pe dividendele reinvestite, dar care din păcate este imposibil de aplicat pentru că nu există norme.

* Interacţiunea cu autorităţile de control este una de forţă. Am ajuns în situaţia în care să ne fie teamă să interacţionăm cu organul fiscal, deoarece pentru orice taxă pe care poate nu am aplicat-o corect, mi se stabilesc penalităţi. Ori le plăteşti, ori dosarul merge mai departe la DNA.

* Pregătirea tehnică a celor cu care interacţionăm nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă s-a degradat.

* Nimeni nu urmăreşte cine a avut dreptate şi cum răspunde funcţionarul public.

* Mulţi antreprenori aleg să plece din ţară. Şi în străinătate sunt controale, dar dacă eşti în neregulă cu ceva, autorităţile vin şi îţi dau o listă cu măsurile pe care trebuie să le iei şi îţi dau un termen. Dacă după termen nu te conformezi, se trece la măsuri drastice. Este o abordare în sprijinul antreprenorului, pentru a avea susţinere şi a nu-i fi teamă să se dezvolte.

 

Radu Ionescu, managing partener, casa de avocatură Ionescu Sava

* Atitudinea autorităţilor fiscale din România a fost perfect paralelă cu businessul.

* Nu am observat absolut nicio dorinţă de a îi sprijini în vreun fel pe cei care fac business.

* Este treaba statului să creeze un mediu concurenţial corect şi mai ales să îşi creeze o poziţie competitivă pe piaţă.

* Ar trebui umblat foarte mult la modul în care este administrat efortul fiscal de companiile de pe piaţă.

* Nivelul de taxare este foarte mare pe piaţa muncii.

* În cazul combaterii fraudelor de tip carusel, autorităţile se opresc la primul om din lanţ şi iau pielea de pe el.

* Sunt situaţii prin care înseşi autorităţile publice încurajează evaziunea fiscală, cu repercusiuni grave asupra mediului fiscal. Spre exemplu sunt servicii de pază care asigură securitatea la instituţiile publice pentru 5,5 lei pe oră. Acesta este un tarif cu care se plătesc puşcăriaşii. O astfel de firmă sigur face evaziune.

 

Gabriel Biriş, partener fondator Biriş Goran

* În prezent autorităţile sunt anti-business. În momentul în care blochează activitatea unei companii, fac plângeri penale, acestea sunt măsuri anti-business

* Competitivitatea nu trebuie privită ca scop, ci ca efect al lucrului bine făcut.

* Discuţiile legate de competitivitate vs fiscalitate vizează fiscalizarea muncii, fiscalizarea investiţiilor, fiscalizarea consumului şi combaterea evaziunii.

* Fiscalizarea muncii este mult prea mare în cazul veniturilor din salarii. Munca la negru este omniprezentă, iar costurile de administrare sunt mari.

* Trebuie să avem neutralitatea legii, fără excepţii. Sarcina fiscală nu trebuie aşezată în funcţie de cum câştigăm, ci de cât câştigăm. Excepţiile sunt otravă.

* Reducerea impozitării pe „capital“ a pus România pe harta investitorilor. Este cea mai vizionară măsură de politică fiscală după introducerea cotei unice.

* Impozitul pe construcţii trebuie să fie eliminat.

* Nu putem să vorbim de predictabilitate dacă nu avem o bază solidă.

* Evaziunea fiscală poate fi combătută printr-un sistem IT performant, stimularea plăţilor cu cardul şi control indirect eficient, reprofesionalizarea corpului de control şi oferirea de asistenţă contribuabililor.

* Trebuie simplificată legislaţia şi implementată o logică simplă şi eficientă de calcul, reţinere, plată şi regularizare anuală a contribuţiilor sociale

* Sunt necesare măsuri pentru dezvoltarea asigurărilor private de pensii şi de sănătate.

 

Constantin Niţă, ministrul economiei

* Una din greşelile pe care le fac instituţiile fiscale este că omul de afaceri este tratat de la început ca un evazionist. Este tratat ca şi când ar fi împotriva statului. Trebuie o nouă relaţie între instituţii şi mediul de business

* Pentru a stimula activitatea economică aş micşora TVA-ul. Un nivel al TVA de 19-20% ar fi suficient, chiar benefic. Dar depinde şi de nivelul de colectare a celorlalte taxe şi impozite.

* Eu mă aşteptam la o creştere economică de 3% anul acesta. Nu cred că putem să avem o creştere mai mare de 2-3%, contextul macroeconomic nu este favorabil. Ar fi extraordinar să vedem un ritm de creştere de 4-5%, dar depinde de contextul economic şi geopolitic.

* România are o problemă cu costurile şi cu productivitatea. Preţul la energie este foarte mare, ceea ce face ca celelalte costuri să nu se alinieze la standardele internaţionale.

* Vrem să sprijinim externalizarea companiilor româneşti. Vom face o structură care se va ocupa de târguri şi de promovare în România.

* Este important să avem personal calificat.

* Există nemulţumiri că fiscalitatea este mare, dar dacă ne comparăm cu alte state europene, spre exemplu Franţa, Germania sau Spania, fiscalitatea în România este mai mică.

* Reducerea CAS cu 5%, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea unor taxe şi impozite fiscale este un pachet de măsuri care va stimula iniţiativa privată.

* Încercăm să atragem investiţii străine. Avem o situaţie favorabilă: în Ucraina sunt probleme, aşa că există o deschidere mult mai mare a companiilor străine pentru România.

* În industria constructoare de maşini sunt companii care m-au contactat şi vor să investească în România.

* Este important să intre în vigoare un cod fiscal care să rămână o perioadă rezonabilă de timp şi pe care să nu îl mai schimbăm. Este nevoie de o înţelegere între partidele politice pentru elaborarea unui cod fiscal pe termen lung, care să nu mai fie modificat de fiecare dată când se schimbă puterea.

* În România „nu se mişcă creditul“. Eu cred că nici 10% din IMM-uri sunt  creditate. Accesul la credite este încă foarte greu. La fel şi pentru companiile mai mari.

 

Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România

* Noi nu avem un plan de ţară, nu ştim de ce avem nevoie.

* Dacă guvernul ar fi interesat să încurajeze economia, România ar putea ajunge în 10 ani în top 10 economii din UE în privinţa competitivităţii.

* Legislaţia românească taxează mult mai mult munca decât capitalul.

* Orice decizie care se ia cu privire la fiscalitate este politică.

* În majoritatea ţărilor deciziile cu privire la fiscalitate sunt luate de Parlament, în timp ce în România sunt luate de Guvern, care este partea executivă. Majoritatea modificărilor fiscale au fost părtinitoare pentru Fisc.

* În momentul în care vor fi setate priorităţile, politica fiscală va deveni foarte clară.

* Ne dorim să nu mai avem atât de multe cazuri de corupţie, vrem ca oamenii care sunt puşi să servească interesele naţionale să o şi facă.

* În programul de rescriere a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală am văzut mai multă deschidere din partea MFP cu privire la mediul de afaceri.

* Se vrea ca inspecţiile fiscale să se facă pe baza unor indicatori de risc. Fiscul se va duce să verifice unde există risc mai mare de neplată a impozitelor.

* Sunt optimist că reforma administraţiei fiscale va contribui la creşterea colectării taxelor de către stat şi la o mai bună relaţie între instituţiile fiscale şi contribuabili.

 

Alexandru Cristea, partener taxe, Ţuca Zbârcea şi Asociaţii

* România trebuie să decidă care sunt sectoarele de activitate pe care doreşte să le încurajeze şi să folosească pârghii fiscale pentru acestea.

* Agenda rămâne deschisă pentru o strategie fiscală ce ţine seama de nevoile/ dezvoltarea sectorială: regândirea sistemului de redevenţe pentru resursele minerale, lărgirea cotei reduse de TVA la alimente, generalizarea taxării inverse în anumite sectoare cu risc de evaziune, scutirea de TVA la import .

* Povara fiscală a muncii (impozit şi contribuţii sociale) este foarte aproape de media europeană, dar evaziunea fiscală este imensă (16% din PIB) şi colectarea este proastă.

* Există presiune pentru modernizarea administrării fiscale şi îmbunatăţirea colectării fiscale, dar şi modificarea cadrului legal referitor la procedura fiscală.

* Un lucru bun este legislaţia de holding, însă după părerea mea ea nu va stimula investiţiile de capital. Investitorii nu sunt atraşi numai de fiscalitate sau de holdinguri. Trebuie crescută valoarea adăugată a produselor româneşti.

* În cazul impozitului pe construcţii speciale cota de 1,5% este foarte mare şi trebuie diminuată. Totodată, există o nevoie de reaşezare sectorială şi de scutiri. Există un potenţial impact (sectorial) în preţurile finale către consumatori.

 

Dana Cornea, partener fondator TPG Accounting

* România nu stă deloc bine. Sunt 39 de plăţi anuale efectuate pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, spre deosebire de media UE, care este de 13.

* Numărul anual de ore consumate pentru respectarea obligaţiilor de raportare şi plată a taxelor este de 200, faţă de media UE de 179.

* Avem o rată de impozitare mare, suntem peste media Europei (42,9% în Europa faţă de media UE de 41,1%), iar contribuţia taxelor la PIB este mult sub media europeană (28,3% în România faţă de media UE de 39,4% din PIB).

* Creşterea taxelor nu este o soluţie, ci mărirea bazei de impozitare.

* Instabilitatea nu a făcut deloc bine sistemului fiscal în România. În momentul în care cineva avea curajul să înceapă o afacere, era avizat asupra taxelor, însă nu neapărat acest lucru speria antreprenorii, ci lipsa stabilităţii. În medie au fost 12 schimbări ale Codului fiscal pe an.

* Dacă nu se va asigura o stabilitate pe termen mediu şi lung va fi greu să convingem investitorii să vină în România şi să înceapă o afacere sănătoasă. Stabilitatea poate fi asigurată dacă cele două coduri, fiscal şi de procedură, în forma rescrisă, vor rămâne stabile cât mai mult timp.

* Acordarea unor discounturi pentru sumele plătite în avans ar fi o măsură care poate va ajuta la o creştere a gradului de colectare.

* Legislaţia de tip holding ar ajuta mult România.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO