Autostrada Comarnic - Braşov (53 de kilometri), experimentul de concesiune pe care statul se chinuie de mai bine de un deceniu să îl ducă la bun sfârşit, a devenit o şosea „a declaraţiilor“, cel mai recent anunţ fiind cel al premierului Victor Ponta, care a spus că după ce se va găsi “o soluţie” pentru construirea acestui drum, membrii guvernului se pot retrage „în glorie“, potrivit Mediafax.
După ce au promis în luna februarie că până în aprilie vor anunţa dacă pentru concesiunea Comarnic-Braşov se va merge mai departe sau se va renunţa la această formulă, guvernanţii s-au întrecut în ultima perioadă în afirmaţii despre această autostradă care nu fac altceva decât să prevestească un nou eşec al procedurii de concesiune. De la declaraţia ministrului transporturilor Ioan Rus, care dădea asigurări la mijlocul lunii aprilie că lucrările la Comarnic-Braşov vor începe anul acesta şi că se poartă „negocieri strategice“ cu bănci europene, până la cea a premierului Victor Ponta, care cerea „consens politic“ în privinţa şoselei, ultimele luni nu au adus nimic concret pentru această şosea, pe care statul se chinuie să o construiască într-o formulă sau alta de mai bine de un deceniu.
Autostrada Comarnic-Braşov se află la a treia încercare de a fi construită în concesiune sau parteneriat public-privat, celelalte două încercări, din 2003-2004, respectiv 2010, soldându-se cu un eşec. A treia tentativă din ultimii zece ani pentru construirea acestei autostrăzi îi are ca protagonişti pe francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor, care au fost desemnaţi investitori privaţi pentru realizarea acestei şosele. În actuala variantă de concesiune, statul român va plăti pe o perioadă de 30 de ani circa 8,5 miliarde de euro către concesionarii Vinci, Aktor şi Strabag, suma incluzând construcţia, precum şi operarea şi întreţinerea pe o perioadă de 26 de ani a autostradei Comarnic-Braşov.