România nu a reuşit până acum să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, apoi exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat.
După izbucnirea crizei s-au lansat o serie de discuţii legate de schimbarea modelului de creştere economică, având în vedere că supraîncălzirea economiei în anii care au precedat criza s-a datorat în principal consumului excesiv, realizat pe datorie. Una dintre concluzii a fost necesitatea reluării creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe. România rămâne dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea economiei.
Guvernatorul BNR spunea în 2013 că România are nevoie de dublarea procentului de 2% creştere economică pentru a recupera decalajele faţă de UE, dar fără să „strice“ nivelul de 2% la deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi inflaţie.
Creşterea economică nu a reuşit să ajungă nici în 2013, nici în 2014 la 4%, însă deficitul de cont curent şi inflaţia au coborât sub 1%, atingând minimele ultimului sfert de secol, iar deficitul bugetar a oscilat în jurul a 2% din PIB.
Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor.
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a crescut anul trecut cu 6,1% faţă de 2013, al doilea cel mai mare avans din ultimii şapte ani. Veştile bune de la producţia industrială reflectă îmbunătăţirea cererii externe. Exporturile au ajuns în 2014 la un nou maxim istoric, de 52,5 mld. euro, creşterea de aproape 6% fiind influenţată în principal de ascensiunea vânzărilor în Uniunea Europeană. Evoluţia producţiei industriale şi a exporturilor completează tabloul evoluţiilor pozitive venite de la alţi indicatori macro.
Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu 7% în 2014 faţă de 2013, recordul ultimilor şase ani.
Deficitul de cont curent – care a fost până în 2008 una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României, penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating, a coborât anul trecut la 0,5% din PIB.
Acesta este un minim istoric pentru perioada postdecembristă, după ce înainte de criză România înregistra deficite de cont curent de peste 10% din PIB.
Şi datoria externă totală, care include atât datoria statului, cât şi pe cea privată, a făcut în 2014 un pas înapoi după creşterea înregistrată în anii de criză, ajungând la sfârşitul anului la 94,3 mld. euro, cu 3,8 mld. euro sub nivelul din 2013.
Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un nou minim istoric neaşteptat de 0,83%, după aproape un sfert de secol de capitalism, marcat de trei recesiuni şi de trei perioade de creştere. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1% după ce la începutul anilor ’90 era hiperinflaţie galopantă. Anul 2014 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 1,85% din PIB, în ţinta negociată cu FMI şi Comisia Europeană.
La polul opus, investiţiile străine au rămas la un nivel modest, iar construcţiile s-au prăbuşit.
Lucrările de construcţii au înregistrat anul trecut o scădere de 6,7%, indicând cât de fragil a continuat să fie acest sector şi în 2014. Cea mai abruptă scădere, de 20%, a fost la lucrările de infrastructură.
România nu a fost anul trecut foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 mld. euro.
