România a rămas cu mai puţin de 20 de milioane de locuitori, iar până în 2050 populaţia va ajunge la 14,5 milioane de persoane.
Migraţia externă, scăderea ratei fertilităţii şi rata alarmantă a mortalităţii infantile din România faţă de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populaţiei, însă la nivelul guvernelor şi al parlamentelor din ultimii ani nu a existat o preocupare reală pentru această problemă care va costa enorm România în viitor, au spus specialiştii în cadrul unui eveniment organizat ieri la Institutul Naţional de Statistică.
„Toate informaţiile pe care le avem arată că declinul demografic al României nu va putea fi stopat decât cu o imigraţie foarte mare. O scădere a populaţiei cu 70.000 de persoane pe an din cauze naturale şi cu alte 40.000 din migraţia externă (statistici aferente anului 2014- n.red.) este enormă pentru o ţară cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori. În prezent, raportul de dependenţă arată că la 100 de persoane adulte revin 25 de persoane de 65 de ani şi peste. În 2050, la 100 de persoane adulte vor reveni 52 de persoane de 65 de ani şi peste. Nu ar trebui să existe o reacţie din partea guvernanţilor şi a parlamentarilor faţă de acest dezastru demografic care se prefigurează?“, a spus profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române, prezent ieri la lansarea „Anuarului Demografic al României“, eveniment organizat la sediul INS.
Potrivit unei analize realizate de profesorul Gheţău, în variantă de fertilitate constantă, România va ajunge în 2050 la o populaţie totală de 14,5 milioane de locuitori. Întrucât ponderea persoanelor vârstnice din structura populaţiei va fi mult mai mare, impactul economic al declinului demografic va fi semnificativ. „Va trebui refundamentat întregul sistem de asigurări sociale şi de sănătate, pentru că raportul de dependenţă arată că va fi o sarcină economică enormă pentru populaţia activă. În alte state deja se discută despre aceste lucruri“, a mai spus profesorul Gheţău.
Despre impactul negativ al scăderii demografice a vorbit şi sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, care spune că în alte state s-au găsit deja soluţii pentru atenuarea efectelor acestui fenomen. „Reducerea declinului demografic se poate face cel mai uşor şi cu efect prin consolidarea migraţiei circulatorii instituţionalizate, adică să existe oficial posibilitatea ca medicii să poată pleca, de exemplu, cu contracte de muncă în străinătate pentru o perioadă limitată de timp, iar apoi să se poată întoarce. Polonia are un program de aducere a medicilor înapoi în ţară, România de ce nu are? Nu putem acoperi deficitul de medici cu imigranţi din Pakistan şi din China, chiar dacă ei vin pe salarii mai mici, pentru că sunt mult mai mari costurile lor de adaptare în România“, a explicat profesorul Dumitru Sandu.
Din 1990 până în 2013, o pondere de 70 - 80% din reducerea populaţiei rezidente s-a datorat în special migraţiei externe, însă în perioada 2013- 2014 populaţia a scăzut mai ales ca urmare a diferenţei mari dintre numărul de persoane decedate şi numărul de nou-născuţi, potrivit lui Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.
„În 2014, a avut loc o reducere cu 80.000 a populaţiei ca urmare a factorilor naturali, aceasta fiind diferenţa dintre numărul persoanelor decedate şi al noilor născuţi vii. Această reducere echivalează cu dispariţia a două oraşe mici în fiecare an. În plus, populaţia României a mai scăzut în 2014 cu 40.000 de persoane ca urmare a migraţiei externe“, a explicat Tudorel Andrei.
Şeful Statisticii a mai precizat că în ultimii 20 de ani numărul de decese din România s-a situat în jurul valorilor de 240.000 – 260.000 pe an, în timp ce numărul de nou-născuţi a tot scăzut, ajungând până la 170.000 anul trecut. „În ceea ce priveşte rata mortalităţii, media Uniunii Europene este de 10 decese la mia de locuitori, în timp ce România are 13 decese la mia de locuitori, deci suntem într-o situaţie puţin defavorizată din acest punct de vedere. Din păcate însă, deşi rata mortalităţii infantile a scăzut în România, suntem încă departe de media UE: dacă media europeană este de 4 decese pe an la o mie de născuţi vii, în România rata este de 9 decese pe an la o mie de născuţi vii“, a mai spus Tudorel Andrei.
În ceea ce priveşte fenomenul migraţiei externe, datele Statisticii arată că populaţia a scăzut şi ca urmare a faptului că 2,3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, anul de vârf fiind 2007 (anul intrării României în Uniunea Europeană), când din ţară au „dispărut“, dintr-o dată, peste jumătate de milion de locuitori. În 2013 a existat un echilibru între numărul imigranţilor şi cel al emigranţilor, în timp ce în 2014 a existat o uşoară creştere a numărului de emigranţi.
Cea mai mare parte a emigranţilor este reprezentată de populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani, la care pot desfăşura o activitate, cei mai mulţi oameni plecaţi s-au stabilit în Spania şi în Italia, a mai spus şeful INS.
„Anul 2014 marchează o schimbare majoră faţă de anul 2013 în ceea ce priveşte migraţia externă: dacă până în 2013 în topul primelor trei ţări de destinaţie a emigranţilor români se aflau Italia, Spania şi Germania, în 2014 locul doi în acest top, după Italia, a fost ocupat de Marea Britanie. Este o schimbare majoră. Moldova a rămas principalul rezervor al plecărilor din ţară“, a mai explicat profesorul Dumitru Sandu.
