Ponta lasă în urmă o serie de scăderi de taxe care au fost bine primite de mediul de afaceri: scăderea CAS cu 5%, scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, scăderea TVA de la 24% la 20% care urmează să fie pusă în practică de la 1 ianuarie 2016. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a reorganizării ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Anti-Fraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la cel mai mic chioşc de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele şase luni din 2015.
Veniturile la buget au crescut de la 141 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 169 mld. lei pe primele nouă luni din 2015, cu 20%, peste rata de creştere a PIB din aceeaşi perioadă, de 18%. Pe de altă parte, guvernul a menţinut deficitul bugetar sub control prin scăderea investiţiilor, care s-au dimunuat de la 11,9 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 7,6 mld. lei pe primele nouă luni din 2015.
La acest material au contribuit Adelina Mihai, Claudia Medrega, Liviu Popescu, Andreea Neferu, Radu Bostan şi Sorin Pâslaru
1. Economia a ieşit din criză Produsul Intern Brut al României va ajunge anul acesta la peste 700 de miliarde de lei, fiind cu circa 100 de miliarde de lei mai mare decât nivelul înregistrat în anul 2012. Economia a avut creştere în fiecare an sub guvernarea lui Victor Ponta. Anul trecut, saltul de 2,8% al PIB-ului a fost susţinut de industrie şi de comerţul cu amănuntul, în timp ce agricultura a avut ocreştere modestă la creşterea economică.
2. Salariul minim a crexcut cu 50%
3. Politica de creştere a salariilor dusă de guvernul condus de Victor Ponta a făcut ca salariul minim să ajungă la 1.050 de lei brut pe lună în prezent (adică 777 de lei net), acesta fiind cu 50% mai mare decât în 2012.
De creşterea salariului minim au beneficiat 1,5 milioane de salariaţi, iar această măsură, “dublată” de creşterea succesivă a salariilor bugetarilor (revenirea la nivelul de dinainte de tăierea de 25% din 2010 plus creşterile salariale din sănătate şi educaţie), s-au văzut şi în creşterea salariului mediu pe economie.
În mediul privat însă, creşterile salariale au fost mai reduse şi au fost acordate individual, cele mai semnificative fiind înregistrate în domeniul IT.
4.şi 5. S-au creat aproape 270.000 de locuri de muncă iar numărul de bugetari a scăzut uşor.
S-au făcut noi angajări, dar nu am ajuns la nivelul din 2008.
Numărul de salariaţi a ajuns la 4,57 milioane de persoane anul acesta, în creştere cu circa 270.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2012, însă angajările făcute în ultimii ani nu au reuşit să acopere “golul” lăsat de restructurările făcute de companii în primii ani de criză.
Spre comparaţie, în 2008, numărul total de salariaţi era de 4,8 milioane de persoane. În schimb, în sectorul bugetar, numărul de salariaţi a rămas relativ constant în mandatele lui Ponta. În timpul guvernării Boc, numărul de bugetari a scăzut de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane.
6. Şomajul a rămas la valori scăzute. Rata şomajului BIM a rămas în jurul valorii de 7% în timpul guvernării Ponta, iar numărul de şomeri a variat între 620.000 şi 635.000 de persoane.
Nivelul acestui indicator plasează România pe o poziţie favorabilă în Uniunea Europeană, însă specialiştii spun că modul în care este măsurat şomajul în România nu include totalul populaţiei care ar putea intra în categoria şomerilor şi de aceea numărul celor care sunt în căutarea unui loc de muncă este mult mai mare.
7. Investiţiile străine abia reuşesc să-şi revină. Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%.
La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009- 2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998.
Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei.
În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 mld. euro. Totuşi, semnalele sunt mai optimiste pentru anul acesta, având în vedere că investiţiile străine directe au crescut în primele opt luni cu 61,4% faţă de perioada similară a anului anterior, până la circa 2,3 mld. euro.
8. şi 9. Indicele BET a crescut cu 37%.
Bursa s-a îmbogăţit cu trei companii energetice, iar indicele de referinţă BET a crescut cu 37% în cei trei ani sub guvernarea Ponta. Lichiditatea, indicatorul care arată forţa investitorilor şi profunzimea bursei, a bătut însă pasul pe loc.
Cu excepţia unor momente rare, în care interesul investitorilor a fost captat de oferte publice, rulajul meidu zilnic nu a depăşit 40 milioane de lei (9 mil. euro).
10. Leul s-a depreciat. Leul s-a depreciat din mai 2012, de la depunerea jurământului de către primul guvern Ponta, cu 0,7%, cursul ajungând până la 4,44 lei în şedinţa de ieri.
Miercuri, paritatea a atins cel mai ridicat nivel al ultimelor patru luni, în creştere cu 1,4 bani faţă de şedinţa precedentă.
Leul se depreciase puternic în faţa principalelor trei valute în a doua săptămână a lunii iunie, în condiţiile anunţului privind urmărirea penală a premierului Victor Ponta.
11. Autostrăzile, capitol problematic. România avea în 2012 circa 500 de kilometri de autostrăzi, iar în prezent reţeaua de drumuri de mare viteză a ajuns la aproape 700 de kilometri.
Cea mai mare parte a şoselelor realizate în ultimii ani au fost finanţate din fonduri europene, însă evoluţia lor a fost marcată de diverse incidente şi probleme, printre cele mai recente numărându-se şi demolarea şi reconstrucţia unei porţiuni dintr-o autostradă care a fost inaugurată în urmă cu mai puţin de un an, Orăştie-Sibiu (lot 3)
12. Exporturile au crescut, dar tot nu acoperă importurile. Exporturile au crescut constant în timpul guvernării Ponta, pe fondul creşterii cererii de bunuri în industria automotive.
Astfel, companiile din România au exportat bunuri în valoare record de circa 53 de miliarde de euro anul trecut, însă au importat produse în valoare de 59 miliarde de euro în 2014, ceeace înseamnă că deficitul comercial în comerţul internaţional cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de euro.
Cu o balanţă comercială negativă din punctul de vedere al exporturilor de bunuri, România se află pe locul 21 în Uniunea Europeană în funcţie de soldul dintre exporturile şi importurile de bunuri, dar problema este rezolvabilă dacă ar creşte numărul de IMM-uri exportatoare în domenii capabile să reziste pe pieţe externe.
13. Rămânem puţin mai îndatoraţi. Datoria externă totală (publică şi privată) era în aprilie 2012 (perioadă în care Victor Ponta a preluat guvernarea) de 212 de miliarde de lei.
Ea a fost în august 2015 de 257 de miliarde de euro. Deşi a crescut datoria externă, România stă bine atât în privinţa datoriei publice, cât şi a datoriei totale, întrucât ne situăm sub pragul de 40% din PIB este cel maxim de dorit, potrivit economiştilor.
14. Numărul de locuinţe a crescut. Numărul de locuinţe noi finalizate a crescut în primele şase luni ale anului cu 21% faţă de perioada similară din 2012, pe fondul scăderii dobânzilor la credite şi al reluării încrederii populaţiei în economie.
Efervescenţa din sectorul rezidenţial a fost unul dintre principalele motoare ale industriei construcţiilor anul acesta, în contextul în care investiţiile publice au fost destul de reduse.
15. Ne împrumutăm din ce în ce mai ieftin. Randamentele la titluri de stat au fost pe un trend descendent în ultimii ani şi au ajuns la minime istorice atât în cazul scadenţelor scurte, cât şi pentru maturităţi de 3-15 ani.
Dacă în 2012, randamentele se plasau pe palierul 6-7% pe toate scadenţele, în acest an randamentele au coborât spre 1% pentru titlurile cu maturitatea de şase luni – un an şi la 2-4% pentru maturităţi mai mari, de peste trei ani.
16. Minim istoric pentru dobânzile la creditele în lei. În mai 2012, dobânzile la creditele noi în lei afişau o valoare de două cifre, respectiv 10% pe an, nivel care a rămas la acest prag până în toamna anului 2013, când costul creditelor în lei a coborât la 9%.
Dobânzile la creditele noi în lei au atins în luna august a acestui an minimul istoric de 5,66% pe an pe fondul procesului de relaxare monetară derulat de BNR. În ultima lună însă dobânzile au urcat uşor la 5,92% pe an.
17. În luptă cu deflaţia. După ce în 2012, inflaţia oscila în jurul a 2%, anul trecut a coborât sub 1% pentru prima dată după 1990, iar în acest an a intrat în teritoriul negativ.
BNR a ajuns astfel în situaţia paradoxală de a încerca să evite deflaţia, după o luptă de mai bine de 20 de ani cu inflaţia ridicată. BNR a adus prognoza de inflaţie pentru 2015, în premieră în teritoriul negativ.
18. Taxele noi au majorat veniturile bugetare. Veniturile bugetare au crescut de la 141 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 169 mld. lei pe primele nouă luni din 2015, adică au avut o rată de creştere de 20%, peste cea a PIB, de 18% în aceeaşi perioadă.
În 2013, veniturile au fost susţinute de introducerea „taxei pe stâlp” şi a supraacizei pe benzină. Relaxarea fiscală a venit în octombrie 2014, când guvernul a micşorat cu 5 puncte procentuale CAS la angajator, iar în iunie 2015 TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9%.
19. Deficitul bugetar, controlat prin reducerea investiţiilor. Ponta a menţinut controlul deficitului bugetar prin scăderea investiţiilor cu bani de la bugetul consolidat al statului an de an.
Pe primele nouă luni din 2012 investiţiile (cheltuielile de capital, aşa cum apar în execuţia bugetară) au fost de 11,9 mld. lei, pentru ca în primele nouă luni din 2015 să ajungă la 7,6 mld. lei, adică un minus de aproape 50%.
