Eveniment

Bancherii au dat de trei ori mai putine credite in agricultura decat in imobiliare

Bancherii au dat de trei ori mai putine credite in agricultura decat in imobiliare
20.05.2010, 23:50 76

Inmultirea cazurilor de esec in mari proiecte imobiliarefinantate de banci, atat rezidentiale, cat si comerciale, ridica unsemn de intrebare in privinta modului in care bancherii si-aucalibrat portofoliile de credite, atat timp cat imobiliarele auponderi de pana la 10% in bilanturi, iar un domeniu cu desfacereasigurata precum agricultura - doar 3%.

La sfarsitul primului trimestru din acest an, soldulimprumuturilor acordate in agricultura ajungea la 6,8 miliarde delei (1,65 mld. euro), nivel similar cu cel de la sfarsitul lui2008, dupa cum arata datele BNR.

Bancile au neglijat mult timp agricultura si abia odata cefermierii au avut acces la fonduri structurale au inceput safinanteze proiectele acestora. Astfel, soldul creditelor acordatein agricultura a inceput sa creasca abia in ultimii trei-patru ani,dublandu-se din 2006 si pana la sfarsitul anului trecut.

In aceeasi perioada, creditele acordate in constructii aucrescut de aproape trei ori, ajungand sa reprezinte aproape 9% dintotalul finantarilor. Soldul creditelor acordate in constructiiajungea in martie la 22 de miliarde de lei (5,4 mld. euro),mentinandu-se relativ constant in ultimul an, avand in vedere carecesiunea de anul trecut a lovit puternic acest sector.

In ultimul an, aproape 15 mari proiecte rezidentiale, dar sicomerciale au esuat in diferite stadii sau dezvoltatorii au intratin insolventa, antrenand provizioane foarte scumpe pentrubanci.

Va putea insa agricultura sa atraga finantarile pe carebancherii nu mai sunt dispusi sa le dea in constructii siimobiliare? Analistii si agricultorii sunt sceptici vizavi de unasemenea scenariu.

"Bancile sunt o contributie serioasa la distrugereaagriculturii. Ne dau finantare pe bani grei, trebuie sa garantam cutot ce avem si tot nu este suficient. Am inaugurat o fabrica depaste fainoase in 2009, dar pentru aceasta investitie a trebuit saiau credite de 1,8 mil. lei ( circa 500.000 euro). De obicei,dureaza intre o luna si trei luni pentru a putea primi avizfavoravil de la banci", a declarat Ioan Maties, proprietarulcompaniei Entopat-Morile Maties, care are o cifra de afaceri deaproximativ 1,7 mil. euro.

In timp ce agricultorii sustin ca reticenta institutiilorfinanciare este mare, indiferent de proiectul prezentat, bancileavertizeaza fermierii ca vin cu proiecte mult prea mari pentru a leputea sustine. In aceste conditii, spun analistii, garantiileacordate de stat sunt esentiale pentru a putea fi implementateproiecte de investitii importante.

"Fara un ajutor puternic din partea statului creditarea inagricultura va merge in continuare foarte slab pentru ca nu existagarantii, nu exista stocuri de marfa. Agricultura poate fi ooportunitate doar pentru bancile care au tinte specifice siparticipa la programe prin care isi recupereaza banii de la Fondulde Garantare", comenteaza Dragos Cabat, managing partner laFinancial View.

Bancile care au un portofoliu semnificativ de credite pentruagricultura raportat la totalul finantarilor acordate sunt foarteputine. De exemplu, CEC Bank, singura banca de top controlata destat, avea la sfarsitul anului trecut imprumuturi in valoare de 1,5miliarde de lei, reprezentand 16% din totalul finantariloracordate. In prezent ponderea a urcat la 18% din portofoliu. Inconstructii si imobiliare banca are o expunere de circa un miliardde lei.

"In ultimii trei ani am rulat foarte multe credite inagricultura. Credem ca este un sector de activitate care poatecontribui substantial la relansarea economica a Romaniei sioportunitatile de afaceri sunt inepuizabile. O agriculturaintensiva poate sa aduca venituri de multe ori mai mari decat acumcand se face rudimentar", a declarat Radu Ghetea, presedintele CECBank.

El spune ca in general creditele acordate in agricultura nuvizeaza investitii, ci finantarea capitalului de lucru, astfel cabanii sunt rambursati imediat ce agricultorii isi primescsubventiile de la stat. In plus, adauga Ghetea, fermierii nu suntsuficient de sofisticati pentru a-si face socoteli ca pot sa iacredite de la banci, dar nici bancherii nu sunt foarte interesatisa finanteze acest sector.

Agricultorii spun ca au de asteptat chiar si un an pana sa li seaprobe dosarul de credit, iar de multe ori toate eforturile depusesunt in zadar, chiar daca este vorba de proiecte cofinantate dinfonduri europene.

"Pe 15 mai s-a implinit un an de cand am semnat contractul cuMinisterul Agriculturii in vederea obtinerii unei finantarieuropene de circa un milion de euro. Am mers la cinci-sase banci saobtin cofinantare, am dus hartii peste hartii, copii dupa dosarulsemnat pentru fonduri europene. Nicio banca nu imi da credit", seplange Virgil Bunescu, proprietarul firmei Agromadi-H care vrea samodernizeze si sa retehnologizeze o moara.

Din cauza ca multe firme din agricultura nu au obtinut de labanca resursele necesare cofinantarii, Agentia de Plati siDezvoltare Rurala (APDRP) a reziliat, la cererea beneficiarilor, inultimii doi ani 121 de contracte in valoare de 40,7 mil. euro.Pentru alte 42 de proiecte cu o valoare totala eligibilanerambursabila de 28,4 milioane euro, desi au fost declarateeligibile, nu au mai fost semnate contractele de finantare.

Statisticile bancilor nu reflecta decat partial sumele pompatein zona de real-estate, in conditiile in care multe dintrefinantari au fost derulate prin intermediul unor vechiculespeciale, iar creditele de mare valoare au fost inregistrate directin bilanturile bancilor-mama din strainatate.

In plus, chiar bancherii admit ca au existat numeroase cazuri incare antreprenorii au solicitat linii de capital de lucru pentrufirmele lor, insa in mod real au utilizat banii pentru a finantainvestitii imobiliare, atrasi de randamentele foarte inalte pe careacestea le aduceau in 2005-2008. Cand piata imobiliara s-a blocatin 2009, banii au ramas blocati, iar antreprenorii si-au vazut sifirmele ramase cu datorii foarte mari in comparatie cu cifra deafaceri, subtiata si ea dramatic de caderea economiei.

Bancherii nu au avut de ales decat sa transforme liniile decapital de lucru, care ar fi trebuit sa fie rambursate in perioadefoarte scurte in credite pe termen lung cu rate mai mici, pentru adiminua presiunea pe cash-flowul firmelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO