Reprezentanţii delegaţiei FMI şi-au început misiunea cu o întâlnire cu guvernatorul Mugur Isărescu, la BNR, între subiectele de discuţie fiind legea insolvenţei personale şi conversia creditelor, pe fondul discuţiilor publice legate de aprecierea francului elveţian.
Delegaţia FMI se află la Bucureşti între 27 ianuarie şi 10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.
Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, şi guvernatorului BNR reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare. O lege a falimentului personal se află în discuţia Parlamentului.
Conducerea BNR, „la cel mai înalt nivel“, convocată la Parlament
Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor va convoca, pentru şedinţa de miercurea viitoare, conducerea BNR „la cel mai înalt nivel“ pentru a da explicaţii cum s-a implicat în criza creditelor în franci elveţieni, ce discuţii a avut cu băncile comerciale şi la ce soluţii s-au angajat acestea.
„Să ne spună dacă Banca Naţională face înlesniri în rezolvarea problemei dintre clienţi şi bănci“, s-a adresat colegilor Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, înainte de începerea şedinţei, care s-a amânat din lipsă de cvorum.
Băncile reiterează că se opun conversiei creditelor
Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni ca urmare a unei măsuri administrative nu este dorită de bănci, nefiind necesară în cazul tuturor debitorilor, iar costurile afectează deponenţii, însă băncile au soluţii individuale, a reiterat ieri la Comisia de buget a Camerei Deputaţilor preşedintele Patronatelor Bancare, Steven van Groningen.
„În primul rând nu e nevoie (de conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric plus un anumit procent, de 20% cum au propus clienţii, sau mai mare - n.r.) şi, dacă luăm abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toţi cei care au credite în franci şi asta-i include şi pe cei care nu au probleme. De ce trebuie să creăm un cost pentru sistemul bancar, care ar putea să fie între 700 şi 900 milioane de euro pentru că într-o săptămână a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce într-o mărire de rată între 10% şi 15%? E o problemă de cash-flow, de serviciul datoriei acum şi nu văd de ce trebuie să luăm o măsură care afectează un credit pentru încă 20 de ani“, a afirmat Van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank, după ce a participat la şedinţa Comisiei de buget din Camera Deputaţilor.
