Bancile austriece din Est spun ca vor continua sa imprumute in valuta. „Riscul e treaba statului”

16 mai 2010 Autor: Liviu Chiru

Vezi galeria foto 1: Treichl, Erste: Daca riscul valutar este luat in considerare, iar gradul de indatorare si acoperirea cu garantii sunt ajustate corespunzator, atunci este in regula. El subliniaza ca in cazul BCR 70% din creditele acordate in valuta sunt finantate prin depozitele in valuta atrase pe plan local si spune ca problema creditarii in lei este „dobanda mare”. Trebuie sa ne concentram pe creditarea pentru sectoarele care produc, nu pentru consum. Putem face asta”, spune Treichl. 2: Stepic, Raiffeisen: „Este problema reglementatorilor” daca imprumuturile in valuta merg in consum si nu in productie sau daca ponderea lor este prea mare in economie. Pe de alta parte, acelasi bancher a spus in numeroase randuri ca rezerva minima obligatorie la valuta ceruta de BNR este prea mare. De altfel, presiunea bancilor straine de a-si retrage banii din rezervele obligatorii de la BNR. a fost unul din factorii care au dus la imprumutul statului de la FMI.

Sefii marilor grupuri financiare din regiune sunt insa reticenti si spun ca nevoia de finantare a acestor economii nu poate fi acoperita decat prin import de fonduri in valuta, insa admit ca imprumuturile ar trebui sa mearga spre sustinerea productiei si nu a consumului, asa cum s-a intamplat pana acum.

"Criza a evidentiat cele doua vulnerabilitati ale regiunii - dependenta excesiva de finantarea externa si utilizarea excesiva a creditarii in valuta. Pe masura ce regiunea isi revine, este esential ca aceste doua vulnerabilitati sa fie corectate", a spus Erik Berglof, economistul-sef al BERD, la intalnirea anuala a bancii care a avut loc saptamana trecuta la Zagreb in Croatia.

Cine ar trebui insa sa se asigure ca finantarile merg pe viitor in directia corecta? Autoritatile, raspund bancherii, care recunosc ca in anii trecuti principala lor preocupare a fost doar sa ofere ce cerea piata. In plus, creditarea in valuta a fost varianta cea mai simpla, datorita costurilor mai mici, in timp ce pietele de capital in moneda locala au ramas subdezvoltate.

Planul BERD vizeaza sustinerea dezvoltarii pietelor monetare si de capital in moneda locala, iar institutia promite ca va sustine eforturile guvernelor de a consolida finantarea pe plan local si de a reduce dependenta de fonduri externe.

Berglof considera ca pentru realizarea acestei corectii este nevoie de o conlucrare intre guverne, institutiile supranationale si bancile comerciale.

"Este imposibila o migrare rapida si in termen scurt de la creditarea in valuta la cea in moneda locala. Problema cu creditarea in moneda locala este ca nu ai suficiente lichiditati, mai ales pe perioade lungi. Ai nevoie ca guvernele sa emita obligatiuni pe termen lung, astfel incat sa ai un reper de pret pe piata, dar si de fonduri de pensii care sa cumpere obligatiuni", spune si Federico Ghizzoni, seful operatiunilor din Europa Centrala si de Est la UniCredit. El admite ca a fost mai usor pentru banci sa dea credite in valuta, iar clientii le-au preferat, datorita costurilor aparent mai mici.

"Este un nonsens sa finantezi frigidere, pe jumatate de an, in yeni. Dar daca reglementatorul nu te sustine si da voie altor institutii sa faca asta, uneori chiar nesupravegheate, ce sanse ai?", se intreaba Herbert Stepic, seful grupului Raiffeisen International.

El spune insa ca bancherii nu pot decat sa raspunda cererii clientilor de finantare, nu sa le indice ce sa faca cu banii.

"Ca orice companie, te orientezi dupa nevoile clientilor. Daca dupa 50 de ani de comunism prima nevoie a fost de frigidere, apoi de televizoare, de masini si de case, asa le-am finantat. Nu pot fi eu inteleptul, ati avut unul 50 de ani", spune Stepic.

Julia Kiraly, viceguvernator la Banca Nationala a Ungariei, subliniaza ca inclusiv finantarile in euro pot pune probleme.

"Se spune ca un credit in euro nu este la fel de periculos ca unul in yeni pentru o tara care va adera la euro. Dar intrebarea mea este ce va fi pe drum? Daca cineva poate garanta ca nu vor fi probleme in acesti unu-trei-cinci ani pana la trecerea la euro, eu nu ma opun."

In Romania, creditul in valuta reprezinta aproximativ 60% din totalul creditului privat, iar asta a determinat BNR ca in ultimii ani sa fie foarte atenta la variatiile de curs, pe care a preferat sa il stabilizeze chiar cu pretul cresterii semnificative a dobanzilor la lei.

BERD subliniaza ca nu isi propune sa promoveze creditarea exclusiv in moneda locala, ci crearea unui "cadru general macroeconomic si de reglementare care sa asigure lichiditate pe termen lung pietei de finantare in moneda locala."

Si Andreas Treichl, seful grupului austriac Erste, actionarul majoritar al BCR, spune ca finantarea in valuta nu este periculoasa, atat timp cat e facuta responsabila. "Daca riscul valutar este luat in considerare, iar gradul de indatorare si acoperirea cu garantii sunt ajustate corespunzator, atunci este in regula", spune Treichl. El subliniaza ca in cazul BCR 70% din creditele acordate in valuta sunt finantate prin depozitele in valuta atrase pe plan local si spune ca problema creditarii in lei este "dobanda mare".

"Trebuie sa ne concentram pe creditarea pentru sectoarele care produc, nu pentru consum. Putem face asta", spune Treichl.

Treichl, Erste: Romania este intr-o pozitie buna, nu aveti scuze sa nu cresteti

Deficitul enorm de infrastructura din Romania inseamna o oportunitate de creare de locuri de munca, iar bancile au suficiente lichiditati pentru a finanta astfel de proiecte, spune Andreas Treichl, seful grupului austriac Erste, actionarul majoritar al BCR. "Romania este intr-o stare foarte buna. Fundamentele sunt acolo, sistemul bancar este capitalizat, are lichiditati, nu sunt scuze sa nu cresteti economia", spune Treichl. Totusi, deocamdata nu exista proiecte importante de infrastructura pe care bancile sa le finanteze, singurele cerinte venind din partea autoritatilor locale. El considera ca in Romania criza a venit "la un moment bun", pentru ca a corectat dezechilibrele si a facut ca oamenii sa fie mai cumpatati si sa economiseasca mai mult.

Seful Raiffeisen ar vrea reglementari mai blande, dar spune ca riscul sistemic e problema autoritatilor

Economiile emergente nu se pot dezvolta fara sa importe finantare, dar creditul in valuta ar trebui sa mearga spre sectoarele care aduc valoare adaugata in economie si nu spre consum, spune Herbert Stepic, seful grupului austriac Raiffeisen International, care considera insa ca de aceasta problema ar trebui sa se ocupe autoritatile de reglementare. "Este problema reglementatorilor. Daca un om imi cere credit pentru o casa de 50 de metri patrati, iar diferentialul de dobanda (fata de finantarea in moneda locala - n.red.) este de 3%-6%, eu ii pot oferi finantari in euro sau chiar in franci elvetieni."

In acelasi timp, Stepic critica insa autoritatile de supraveghere din regiune tocmai pentru ca impun bancilor sa fie mai prudente, inclusiv prin cerinte mai mari de capital. "Reglementatorii incearca sa ne convinga sa nu dam dividende, chiar daca avem o capitalizare buna."