Banii gratis de la UE nu se obtin usor, dar cei care au primit fonduri europene spun ca merita tot efortul

8 mar 2010 Autori: Cristina Stoian , Adriana Rosoga

Numarul proiectelor nebancabile va creste ca urmare a crizei financiare, dar si a erorilor facute de beneficiari in implementare. "Avem proiecte care se retrag fie inainte de semnarea contractului, fie, si mai grav, in perioada de implementare. Trendul este puternic ascendent. In urmatoarea perioada se va produce o retragere cu un impact major asupra finantarilor. Cauzele sunt fie incapacitatea beneficiarilor de a-si asigura resursele financiare, fie supraevaluarea fortelor proprii. Daca beneficiarul vede ca plafonul maxim al unui proiect este de 1,5 milioane de euro, cere intreaga suma, fara a se gandi ca ulterior este posibil sa nu reuseasca sa sustina financiar proiectul", a declarat Catalina Melita, directorul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE), prezenta la evenimentul "Cum sa iei bani de la EU? Invata de la firmele care au primit finantare europeana", organizat de ZF in parteneriat cu CEC Bank, Banca Transilvania si Noerr Finance & Tax.

In agricultura, de exemplu, unde s-au atras pana in prezent circa 8,4% din fondurile europene disponibile pana in 2013, adica 741 mil. euro, proiecte in valoare de 30 de milioane de euro au fost respinse. "Ne-am izbit de copy-paste-uri. Beneficiarii trebuie sa stie ca aceste proiecte nu pot fi bancabile, asa cum niciun start-up "Nelu & Mary Impex", care indeplineste toate criteriile de selectie, nu poate fi bancabil pentru ca la o evaluare simpla ne dam seama ca sunt sume dezangajate din start. Deocamdata nu avem multe dezangajari, circa 30 mil. euro, dar cu siguranta acestea vor creste din cauza efectului crizei, pentru ca multi isi prelungesc prin acte aditionale perioada de implementare a proiectului", spune Octavian Ciprian Alic, director general in cadrul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP).

Cine vrea ajutor UE trebuie sa aiba bani

Organismele care gestioneaza fondurile europene atentioneaza beneficiarii ca fara o suma importanta cu care sa inceapa investitia si care sa joace rolul de "pansament" in cazul unor dificultati financiare este foarte dificil sa demarezi o investitie si mai ales sa o duci la bun sfarsit. "Indiferent ca apelezi la banca sau investesti din resurse proprii, este important ca proiectul sa nu intre in impas din punct de vedere financiar, pentru ca asta conduce la depasirea graficului de implementare si implicit la eliminarea unui proiect", este de parere Stefan Ciobanu, director la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Astfel, persoana care doreste sa-si inceapa un nou business cu ajutorul european sau sa-si extinda si sa-si modernizeze afacerea trebuie sa aiba un plan de afaceri bine gandit, sa urmeze cerintele ghidurilor solicitantului si sa isi pregateasca riguros dosarul de finantare, eventual cu sprijinul unui consultant. Mai mult, bugetul trebuie sa fie realist. Ciobanu spune ca mai importanta decat castigarea unui proiect este implementarea acestuia. "Aici se pot vedea adevaratii beneficiari ai finantarilor europene", considera el. "Sistemul de gandire al unor intreprinzatori care aplica pentru bani europeni este: hai sa iau bani, nu sa am o sursa de finantare. Peste 46% din proiectele pe care le primim sunt respinse in etapa tehnico-economica din cauza lipsei de coerenta a proiectului", crede Gabriel Friptu, director la programul operational regional (POR).

Pe de alta parte, Constantin Turmac, managing partner al firmei de consultanta Compass Consulting, este de parere ca "relatia intre cei patru actori - beneficiar, consultant, autoritate de management, finantator - este foarte importanta". Vasile Puscas, fost ministru al integrarii, il completeaza, considerand ca tema absorbtiei fondurilor europene este o situatie de tip win-win. "Sunt ani buni de cand posibilii beneficiari arata spre autoritatile de management, guvernul spre autoritatile locale, iar autoritatile locale spre cele regionale. Cred ca singura formula este aceea a constituirii parteneriatelor, pentru ca interesul este comun, de la beneficiari la guvern", spune Puscas.

O alternativa la fondurile europene o pot reprezenta ajutoarele de stat. "Ca si in cazul fondurilor europene se pot obtine bani pentru constructii de hale de productie, achizitii de utilaje. Pentru IMM-uri, bugetul alocat de guvern a crescut anul trecut de la 20 la 100 mil. euro, iar din datele publice de pana acum stim ca au fost semnate proiecte cu o valoare cumulata reprezentand 35% din bugetul alocat", spune Iulian Sorescu, head of financial department in cadrul Noerr Finance & Tax.

Fondurile europene - motor de crestere economica

Atragerea fondurilor europene va impulsiona cresterea economica, primele efecte urmand sa se vada abia in trimestru al doilea al acestui an, asigura autoritatile prezente la eveniment. "Anul acesta, beneficiarii de fonduri europene vor primi peste patru miliarde de euro atat pe fonduri structurale, cat si pe fondurile pentru agricultura. Estimarile de plati pe care Romania le va face in acest an sunt de 1,3 mld. euro catre beneficiarii de fonduri structurale si de 2,5 mld. euro pentru agricultura", a declarat Teodor Catalin Vatafu, consilier pentru fonduri europene al premierului Emil Boc.

Mai mult, chiar daca rata de absorbtie este mica in prezent, membrii guvernului asigura ca situatia se va schimba radical in urmatorii cinci ani. "Romania nu risca sa piarda bani de la Uniunea Europeana. In zona agricola lucrurile incep sa functioneze, trebuie doar sa fim atenti la sistemul de distributie a fondurilor pentru a nu ne trezi mai tarziu ca trebuie sa restituim banii. Mai mult, pe fondurile structurale, cu exceptia sectoarelor transporturi si mediu, nu avem probleme din punct de vedere al cantitatii de proiecte depuse", a declarat Sebastian Vladescu, care crede intr-o imbunatatire a relatiei dintre banci si beneficiari. Bancile comerciale trateaza clientii la fel, fie ca au obtinut sau nu fonduri europene, deoarece riscul este la fel, potrivit lui Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Banca Transilvania, de exemplu, a finantat pana in prezent proiecte care beneficiaza de fonduri europene in valoare de 200 mil. lei (50 mil. euro), iar anul acesta estimeaza o crestere a acestor sume. "Ne-am propus ca in acest an sa participam la investitii din programe europene in valoare de cel putin 100 mil. euro", anunta Andrei Dudoiu, director executiv al Bancii Transilvania.

CEC Bank a acordat cofinantari pentru 2.250 de dosare de finantare in vederea accesarii de fonduri europene, valoarea totala ridicandu-se la peste 184 mil. euro. "Cu toate ca rata proiectelor depuse pe instrumente structurale este mai mica decat cea pentru agricultura, valoarea totala a sumelor accesate din fonduri europene este semnificativ mai mare in cazul fondurilor structurale. 74% sunt accesate prin fonduri structurale si 26% pentru agricultura si pescuit", spune Cristian Nae, director la Directia Produse si Servicii Bancare, CEC Bank.

Cine a luat banii

Marian Ciortea, actionarul Euro Conserve, a castigat un proiect de circa 4 mil. euro pentru achizitia de utilaje care sa completeze liniile de productie ale fabricii sale de conserve din Zalau. "Productia alimentara este sezoniera, incasezi banii la 90 de zile, dar eu trebuie sa platesc TVA inainte", spune Ciortea.

Si fondatorul companiei Softcontrol specializata in productia de software si servicii IT, Catalin Juganaru (28 de ani), spune ca desi procesul de accesare a banilor europeni este birocratic si da multa bataie de cap, merita tot efortul. El a depus in 2008 un proiect prin care a solicitat fonduri europene de peste 100.000 de euro pentru infiintarea unui centru de excelenta in informatica si automatizari in Buzau.