Prognozele nu sunt optimiste nici pe termen lung, un raport alFondului Monetar Internaţional publicat la sfârşitul săptămâniitrecute arătând că economia globală intră într-o perioadă în carepetrolul va fi tot mai greu de găsit, marcată de noi creşteri alepreţurilor.
Barilul Brent s-a scumpit cu 3,5% vineri şi cu 49% într-unan.
Între timp, violenţele continuă în Libia, ţară aflată în top 20producători de petrol la nivel mondial.
Sâmbătă, în Siria au fost ucise 28 de persoane după ce forţelede ordine au deschis focul asupra manifestanţilor, iar sute deegipteni continuă să protesteze la Cairo împotriva şefuluiinstituţiei militare care conduce ţara după înlăturarea lui HosniMubarak.
Toate aceste evenimente internaţionale şi-au pus amprenta şiasupra preţului local al benzinei.
Statisticile europene arată că petroliştii din România se numărăprintre cei mai grăbiţi când vine vorba de aplicat creşteri depreţ, piaţa locală situându-se pe una dintre primele zece poziţiiîn topul european al scumpirilor la pompă în perioada 03.01.2011 -04.04.2011. Astfel, benzina din România s-a scumpit mai mult decâtcea din Austria, Italia, Polonia sau Bulgaria, ţări mai sărace înresurse comparativ cu piaţa locală, care îşi asigură circajumătate din necesarul de petrol din producţia proprie.
"Noi nu mai controlăm Petrom. Acesta este un handicapextraordinar. Am pierdut această companie. Ungaria de exemplu poatesă facă prin MOL politica economică pentru că are parteneri nunumai de dialog, dar şi de acţiune. Pe de altă parte, Bulgaria şi-afolosit capacitatea de negociere. Aici intervin şi relaţiilediplomatice şi modul în care negociezi cu partenerii tăi", spuneDaniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru definanţe.
Potrivit acestuia, dacă statul român ar mai fi avut vreun cuvântde spus în administrarea Petrom, ar fi putut impune pentru oanumită perioadă o politică mai domoală privind creşterile depreţ.
"Petrom are o poziţie dominantă, iar comportamentul ei ar fifost copiat şi de celalte companii petroliere care nu ar fi riscatsă-şi piardă clienţii prin scumpiri mai mari", crede Dăianu.
Astfel, litrul de benzină mai sparge un record de preţ după cela începutul acestui an carburantul a depăşit pentru prima datăpragul de cinci lei pe litru.
Din ianuarie şi până în prezent, Petrom a aplicat şapte majorăride preţuri, ultimele două fiind de nouă bani pe litru.
Potrivit informaţiilor Reuters, de la începutul anului şi pânăacum, preţul barilului de petrol a crescut cu 28%, iar cotaţiileinternaţionale la benzină
s-au majorat în perioada analizată cu 27%, mai ales din cauzaconflictelor din nordul Africii. Cu toate acestea, nici petrolul şinici cotaţiile internaţionale la produsele petroliere nu au ajunsla nivelul istoric atins în vara anului 2008, când barilul de ţiţeiatingea nivelul de 147 de dolari.
Transformate în dolari, preţurile în România au crescut cu circa18% la benzină şi cu 22% la motorină în perioada ianuarie - aprilie2011. În lei, creşterea a fost de 5,4% pe litrul de benzină şi de8,7% pentru un litru de motorină. Practic, cu ultima scumpireaplicată la sfârşitul săptămânii trecute, un plin de benzină costăacum circa 260,5 lei, cu 13,5 lei mai mult comparativ cu prima zi aanului.
Ce fac alţii
Ţările vecine, confruntate la rândul lor cu creşterea acceleratăa preţurilor la carburanţi, par a fi găsit totuşi soluţii pentru astopa scumpirile din benzinării. De exemplu, guvernul bulgar aajuns la un acord cu ruşii de la Lukoil, cel mai mare jucător dinpiaţa carburanţilor din Bulgaria, pentru suspendarea pe timp de olună a scumpirilor la benzină şi motorină.
Ungurii au trecut la suprataxarea companiilor de petrol, retailşi telecom. Şi pe partea de gaze naturale, un alt subiect delicatîn România mai ales în contextul liberalizării impuse de ComisieEuropeană, ungurii au găsit o soluţie. Ei vor folosi rezervele degaze ale statului pentru a reduce impactul preţului de import algazelor ruseşti asupra sistemului centralizat de încălzire şi afurnizorilor de utilităţi.
Nici ţările vest europene nu au rămas fără reacţie. De exemplu,Spania a anunţat că va adopta o serie de măsuri pentru a reduceconsumul de carburanţi. Printre acestea se numără reducerea limiteide viteză pe autostrăzi până la 110 km/h, ieftinirea biletelor detren alături de o campanie masivă de promovare a transportului încomun, precum şi creşterea consumului de biocombustibil. Au fostînsă şi voci care au susţinut măsuri mai radicale. De exemplu,pilotul de Formula 1 Fernando Alonso, ar prefera mai degrabă caguvernul spaniol să impună circulaţia în oraş în funcţie de numărulde înmatriculare, par sau impar, şi să nu reducă viteza peautostrăzi. Sugestia lui Alonso aminteşte de măsura similarăadoptată în regimul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80.
Cum poate să scadă preţul
România, deşi are rezerve de petrol mai mari şi decât unguri şiîn comparaţie cu bulgarii, nu are nicio strategie pentru a se luptacu scumpirea carburanţilor despre care analiştii cred că pun înpericol fragila revenire economică.
"Pot fi reduse accizele la carburanţi, dar aici întrebarea estedacă ne putem permite eventualele pierderi la buget. Totodată, lanivelul UE cred că toate statele ar trebui să ajungă la o liniecomună, să iniţieze discuţii cu statele producătoare de petrol,pentru că nici acestea la rândul lor nu au nimic de câştigat dacăprin scumpirea ţiţeiului vor arunca în recesiune mari economii cumeste cazul SUA", spune Dăianu.
Potrivit acestuia, pe termen lung preţul carburanţilor vacontinua să crească în contextul în care petrolul este oricum oresursă epuizabilă.
"Marele păcat la noi este faptul că dintr-o ţară cu o marevarietate de resurse, la final toată lumea este păgubită", a maispus Dăianu.
Deşi în mod normal, aceste creşteri succesive de preţuri ar fitrebuit să ducă la un declin accentuat al vânzărilor, cele mairecente informaţii din piaţă arată că de fapt cererea de produserafinate a fost destul de puţin afetată. Astfel, datele din primeledouă luni ale anului arată că cererea a scăzut cu până la 5%comparativ cu perioada similară a anului trecut. Practic, piaţadoar şi-a continuat scăderea în contextul în care anul trecutvolumele de carburanţi comercializate local au fost cu 5% mai micifaţă de cele din 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
