Aderarea României la spaţiul Schengen agită spiritele pe măsurăce data la care ar urma să adere România şi Bulgaria, sfârşitul luimartie 2011, se apropie.
Ce naşte atâta patimă şi opoziţie faţă de această aderare înrândurile unor politicieni europeni, până la urmă? Şi ce câştigăcetăţeanul român de pe urma aderării?
Eliminarea vizelor a adus României libertarea de circulaţie înEuropa. Aderarea la spaţiul Schengen presupune eliminareacontroalelor de la frontierele interne ale celor 25 de statesemnatare ale acordului, iniţiat în 1985 când Belgia, Germania,Franţa, Olanda şi Luxemburg au decis să creeze un spaţiu decirculaţie fără control. Concret, pentru români, la trecereagraniţei în Ungaria, de exemplu, nu va mai exista control.
Frontierele Schengen sunt doar graniţele externe ale acestuispaţiu. România va deveni, astfel, frontiera externă a spaţiuluiSchengen. De aici rigurozitatea cu care UE urmăreşte întărireagraniţelor României, acolo unde ar urma să se termine spaţiulSchengen. Aceasta este miza "tehnică", adică lucrul cu adevăratimportant, atâta vreme cât românii pot circula şi acum doar cubuletinul în Uniunea Europeană. De ce discuţia, care până anultrecut se învârtea doar în jurul consolidării graniţelor Românieicare ar urma să fie graniţele Schengen, a căpătat o turnurăpolitică?
Miercuri, secretarul de stat francez pentru afaceri europene,Pierre Lellouche, a susţinut că Franţa şi alte ţări din UE vor faceîn aşa fel încât decizia cu privire la intrarea României şi aBulgariei în spaţiul Schengen să nu fie luată pâna în vara lui2011. În trecut, ipoteza amânării aderării celor două ţări a fostenunţată şi de unii oficiali din Olanda sau Germania. Replica dinpartea României a venit ieri chiar din partea şefului statului.
Traian Băsescu a reamintit că Franţa, Olanda şi Germania, precumşi celelalte state au fost de acord, miercuri, în COREPER(reprezentanţii permanenţi la Bruxelles ai ţărilor UE), cu deciziade a transmite mai departe Parlamentului European decizia privindaderarea României la spaţiul Schengen. Este un pas important.
Ministrul administraţiei, Traian Igaş, spunea ieri, citat deMediafax, că ministerul pe care îl conduce şi-a făcut datoria înceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen. El crede că de aiciîncolo România trebuie să aibă o activitate mai bună de lobby.
Tehnic, România este avansată în dezvoltarea sistemului Schengende cotrol la frontierele terestre, mai multe misiuni ale UE auevidenţiat acest lucru. Săptămâna viitoare vor fi examinateaeroporturile.
De ce discuţia capătă atunci tentă politică, dacă, tehnic,România este avansată în apărarea frontierelor?
Încă de anul trecut, o serie de ţări din UE au încercat căcondiţioneze aderarea de îmbunătăţirea performanţelor României îndomeniul justiţiei (în aşa-numitul Mecanism de Cooperare şiVerificare - MCV). Ieri, guvernul olandez a susţinut că rapoarteleComisiei Europene privind aplicarea MCV vor fi decisive însprijinirea de către Olanda a includerii României şi Bulgariei înspaţiul Schengen, deşi între cele două nu există nicio legătură,după cum a admis şi şeful Comisiei, Durao Barroso. Şi atunci?
Problema provine din altă parte. Eliminarea controalelor lafrontieră face viaţa oamenilor mai uşoară, dar complică lucrurileîn altă parte. Situaţia romilor români şi bulgari din Franţa aevidenţiat-o din plin. Încă de la izbucnirea scandalului,autorităţile franceze au ameninţat voalat cu blocarea aderăriiRomâniei şi a Bulgariei la Schengen dacă nu fac rapid eforturipentru stăvilirea afluxului de romi în Franţa. Pentru că, dacălibertatea de circulaţie obţinută în urma eliminării vizelor nupoate fi îngrădită, intrarea în spaţiul Schengen uşurează foartemult deplasările.
Contrabanda sau traficul de persoane devin mai lesnicioase, deaici obligaţia fiecărei ţări de a stăvili fenomenul la eaacasă.
Problema Moldovei
O altă problemă, cel puţin pentru România, o reprezintăRepublica Moldova. Mai ales în Marea Britanie şi Germania, vocipublice, dar mai ales presa s-au alarmat de uşurinţa cu careBucureştiul acordă cetăţenia română celor din Republica Moldova.România spune că o face în virtutea reparării unor nedreptăţiistorice, dar la Londra sau Berlin acest lucru este văzut ca ointegrare pe furiş a zeci de mii de cetăţeni ai unei ţăriextracomunitare - cu tot ce ar presupune acest lucru, în primulrând acapararea locurilor de muncă ale occidentalilor.
Faţă de cele de mai sus, fostul ministru de externe AdrianCioroianu are rezerve că România se va putea integra în spaţiulSchengen în martie viitor: "Nu va exista integrarea în Schengen înprimăvară. Nu văd cum."
Aderarea la Schengen, chiar dacă elimină controlul lafrontierele interne ale spaţiului, nu înseamnă orice lipsă decontrol. Sigur, vameşii nu mai controlează călătorii în geamantaneşi atât de celebra mită dată vameşilor de micii sau mariicontrabandişti va dispărea. Însă există controale mobile de-alungul rutelor de transport. Un transport suspect poate ficontrolat oricând. Chiar şi în Schengen, firmele sau simpliicălători trebuie să respecte prevederile în privinţa cantităţii demarfă ce poate fi trecută peste frontieră. Dacă marfa estetransportată în scop comercial, ea trebuie declarată. Contrabandaeste sancţionată ca şi o serie de activităţi în care existăinterdicţii, de exemplu în domeniul drepturilor de marcă, protecţiasănătăţii, traficul de droguri, de persoane sau a siguranţeicetăţenilor.
Este România pregătită să facă faţă acestor sfidări?Administraţia de la Bucureşti spune că da. În alte capitale suntvoci de politicieni care spun "nu". Până la urmă, după cum admiteministrul român de interne, decizia va fi una politică.
Ce ţări fac parte din spaţiul Schengen
Spaţiul Schengen cuprinde 25 de state membre:
Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania,Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia,Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Olanda,Ungaria, Elveţia, Islanda şi Norvegia (acestea două din urmă fiindţări asociate).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
