Tribunalul Bucureşti a decis, pe 9 septembrie, ca fostul preşedinte al Bancorex Răzvan Temeşan să primească de la Banca Comercială Română (BCR) peste 4,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă drepturile salariale din momentul în care acesta a fost concediat, decizia instanţei nefiind însă definitivă.
"BCR respinge decizia instanţei de judecată şi regretă faptul că trebuie sa trateze probleme moştenite dintr-un trecut îndepărtat, când entitatea Bancorex, absorbită ulterior de BCR, se afla în proprietatea statului. Cu toate acestea, fiind forţată să se ocupe de această problemă neplăcută, banca îşi va apăra viguros dreptul de a nu furniza nici o compensaţie domnului Temeşan, având în vedere că decizia este foarte problematică din multiple considerente. În afară de argumentele juridice, dimensiunea morală a situaţiei, în special aspectele privind remunerarea managementului unei companii de stat falimentare, se află dincolo de orice consideraţie rezonabilă", precizează BCR, într-un comunicat transmis, luni, agenţiei MEDAFAX.
Banca consideră că este cu atât mai scandalos faptul că dreptul muncii este folosit în litigii juridice privind probleme legate de funcţii de conducere, care sunt atribuite prin mandat şi nu au nimic de-a face cu protecţia muncii.
"Având în vedere cele de mai sus, ne vom abţine de la vreun alt comentariu, până când problema va fi clarificată în instanţa de judecată", se mai arată în punctul de vedere transmis luni.
Sursa citată precizează că poziţia echivalentă celei pe care Temeşan a deţinut-o în Bancorex reprezintă o funcţie ce poate fi ocupată doar în baza unui mandat, având un caracter profund intuitu personae, acordat de Consiliul de Supraveghere şi avizat de BNR, doar persoanei care se bucură atât de o reputaţie neştirbită, cât şi de încrederea consiliului şi a acţionarilor în ce priveşte gestionarea efectivă a băncii.
BCR aminteşte că, în 1997, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) Bancorex, în care acţionar majoritar era statul român, a decis demiterea lui Răzvan Temeşan. Ulterior, în contextul pierderilor înregistrate de Bancorex, tot statul român a decis, în anul 1999, realizarea fuziunii prin absorbirea de către BCR, aceasta fiind reglementată strict printr-o succesiune de acte normative.
În acest context, s-a prevăzut expres ca statul român să suporte în integralitate atât pierderile evidentiate la acea dată, cât şi orice pierdere care ar fi apărut ulterior, izvorând din activitatea derulată de Bancorex până la data fuziunii, potrivit BCR.
În 2003, Temeşan a solicitat daune materiale (salarii) şi morale, printr-o acţiune declanşată împotriva BCR. Conform unei decizii judecătoreşti din 2011, BCR a efectuat plata tuturor sumelor, fiind despăgubită integral de statul român ca urmare a executării garanţiei emise pentru acest litigiu, se mai spune în comunicatul remis luni MEDIAFAX.
Prin decizia din 9 septembrie, Tribunalul Bucureşti obligă BCR să-i plătească lui Răzvan Temeşan drepturile salariale aferente perioadei cuprinse între 27 februarie 2009 şi 9 septembrie 2014, în cuantum de 70.000 de euro lunar. Suma trebuie achitată în echivalentul în lei la cursul oficial al BNR din ziua plăţii efective, sume care trebuie să fie actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective.
"Obligă pârâta să plătească reclamantului contravaloarea dobânzii legale aferentă sumei cu titlu de drepturi salariale datorate pentru perioada 27 februarie 2009 - 9 septembrie 2014, începând cu data de 27 februarie 2012 până la data plăţii efective. Constată calitatea de salariat a reclamantului în perioada 07 aprilie 2007 - 9 septembrie 2014, în raport cu pârâta, pe funcţia echivalentă în organigrama BCR cu cea de director general exercitată de reclamant în cadrul BANCOREX, cu salariul lunar echivalent în lei, de 70.000 de euro pentru perioada cuprinsă între 27 februarie 2009 şi 9 septembrie 2014", se arată în decizia luată marţi de Tribunalul Bucureşti.
Mai mult, prtimn aceeaşi hotărâre, instanţa obligă BCR să-i plătească lui Temeşan daune morale în cuantum de 100.000 de euro.
Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
